CIREŞ ÎN RUGĂCIUNE
Alina!..Iată,-n jurul tău, numai cercei agăţaţi…
Mânuţa-ţi neliniştită în pârgă îi adună.
Eşti mică, ai patru ani şi-n obrajorii coloraţi
Dulceaţa roşie din ei vor să şi-o pună…
Azi, flămânda vreme inspiră vara, din nou,
În braţele-i căzute sfios în rugăciune
Şi chiotul de bucurie l-aud ca un ecou
Din timpu-ntors părelnic spre vârsta-mi ce apune…
………………………………………………………………………..
Mă reazim, iar, de amintirea dilatată…
Clipa, sub cireş, îţi aduce chipul înflorit,
Roteşte timpul spre-napoi -încă odată-
“Te aştept -aici- Alina , în timpul nevenit!“
AI SĂ VII?
Să ştii Alina, că, la noi, trandafirii sunt stinşi
Dar, ziua se arată cu ochii tăi aprinşi…
Mângâie cireşul cu sufletul bolnav, de-aseară,
De-o singurătate muiată-n tristeţe din vară.
Îi şterge ciorchinii de lacrimi amare
Rămaşi din zori pe mlădiţele goale,
Iar vântul călător, dinspre nord, de departe
Venit din preajma ta îl leagănă pe-o parte!
I-alină dorul tăinuit în sevele lui gri
Sunându-i, lung, din fluier: venirea ta-ntr-o zi…
Lia Ruse, Canada