CIREŞ ÎN RUGĂCIUNE

Alina!..Iată,-n jurul tău, numai cercei agăţaţi…

Mânuţa-ţi neliniştită în pârgă îi adună.

Eşti mică, ai patru ani şi-n obrajorii coloraţi

Dulceaţa roşie din ei vor să şi-o pună…

Azi, flămânda vreme inspiră vara, din nou,

În braţele-i căzute sfios în rugăciune

Şi chiotul de bucurie l-aud ca un ecou

Din timpu-ntors părelnic spre vârsta-mi ce apune…

………………………………………………………………………..

Mă reazim, iar, de amintirea dilatată…

Clipa, sub cireş, îţi aduce chipul înflorit,

Roteşte timpul spre-napoi -încă odată-

“Te aştept -aici- Alina , în timpul nevenit!“

 

AI SĂ VII?

Să ştii Alina, că, la noi, trandafirii sunt stinşi

Dar, ziua se arată cu ochii tăi aprinşi…

Mângâie cireşul cu sufletul bolnav, de-aseară,

De-o singurătate muiată-n tristeţe din vară.

Îi şterge ciorchinii de lacrimi amare

Rămaşi din zori pe mlădiţele goale,

Iar vântul călător, dinspre nord, de departe

Venit din preajma ta îl leagănă pe-o parte!

I-alină dorul tăinuit în sevele lui gri

Sunându-i, lung, din fluier: venirea ta-ntr-o zi…

Lia Ruse, Canada