Românii din exil au sărbătorit întotdeauna ziua de 10 mai. Vedeau în acest eveniment o continuitate a ceea ce a fost România Mare, România de la Nistru până la Tisa, România monarhistă, o ţară liberă, înainte de a intra sub jugul sovietic.
Şi în Colorado, de-a lungul timpului, acest eveniment a fost sărbătorit la biserica celui care a fost Father Hirsch, prin aportul substanţial al familiei Magda şi Horia Blăgăilă.
Plecarea dintre noi a preotului Hirsch şi vârsta înaintată a familiei Blăgăilă, au întrerupt pentru un timp acest frumos eveniment. Spre bucuria multor români din aceste locuri, anul acesta, ziua de 10 mai a fost sărbătorită datorită preotului Ioan Bogdan şi istoricului Sebastian Doreanu, dintr-o generaţie mai tânără, este adevărat, dar la fel de conectată la valorile românismului ca şi predecesorii lor. Astfel, în cadrul Misiunii Sfântul Dimitrie cel Nou, după slujba duminicală, profesorul Sebastian Doreanu a făcut o prezentare a ceea ce reprezintă ziua de 10 mai în istoria poporului român. Nu este prima dată când tânărul istoric ne prezintă fapte şi personaje din istoria neamului. A făcut acest lucru şi în anii precedenţi, iar ultima dată am avut ocazia să-l ascultăm, câteva luni în urmă, la aceeaşi Misiune, vorbind despre importanţa zilei de 24 ianuarie.
Domnia sa a prezentat, pentru început, cadrul istoric ce a făcut necesară aducerea pe tronul tânărului stat român, în acel an 1866, un prinţ străin, dintr-o dinastie europeană. Sosirea prinţului Carol la Bucureşti şi depunerea jurământului în faţa poporului român, la 10 mai 1866 a reprezentat o garanţie a unirii înfăptuite câţiva ani mai devreme, la 1859. Am reţinut din cuvântarea rostită de noul domn cu această ocazie că va fi “ …cetăţean astăzi, mâine, de va fi nevoie, soldat, eu voi împărtăşi cu dumneavoastră atât soarta cea bună, cât şi pe cea rea… “. Cuvinte pătrunse de o înaltă nobleţe sufletească şi eroism, cuvinte la care ar trebui să ia aminte şi cei ce decid astăzi soarta României. Pentru că nu au fost cuvinte goale, câţiva ani mai târziu, la 1877, domnitorul Carol a comandat armata română pe front, aşa cum făgăduise. Tânărul istoric a continuat să ne prezinte activitatea diplomatică românească, premergătoare războiului de independenţă, declaraţia ministrului de externe Mihail Kogălniceanu din data de 9 mai, în faţa Camerelor Legiuitoare, prin care România devenea un stat independent, considerând că a doua zi, la 10 mai să fie celebrat măreţul eveniment, păstrând această dată ca zi omagială. Şi tot la un 10 mai, patru ani mai târziu, în 1881, Principele Carol a fost încoronat ca Rege al Românilor după ce, la 14 martie România a fost ridicată la rangul de regat. Coroana regală a fost turnată dintr-un tun otoman capturat pe front, în 1877, arătând lumii întregi că România şi-a câştigat independenţa şi locul său în arena internaţională datorită eroismului ostaşilor săi în frunte cu regele lor. Pentru aceste fapte de eroism şi pentru ceea ce a reprezentat regele Carol în ochii românilor, ziua de 10 mai a fost celebrată în ţară până la venirea comuniştilor. Odată cu instaurarea Republicii, s-a încercat ocultarea acestei date, umbrite de 9 mai, ziua victoriei împotriva Germaniei naziste, pentru ca tot 9 mai să fie considerată şi ziua independenţei, fără să se ţină cont de tradiţie. Exilaţii români însă, au rămas fideli datei de 10 mai, sărbătorind ziua monarhiei române, pe orice meridian i-ar fi aruncat vitrega soartă.
La încheierea prezentării făcute de profesorul Doreanu, au luat cuvântul, pe rând, distinsa doamnă Frangopol, pentru a cita scrisoarea marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, prin care cerea urgent ajutor principelui Carol pe frontul din Bulgaria, şi doamna Florina Opran, pentru a rememora anii de ocupaţie sovietică şi modul în care a fost alungat MS Regele Mihai de pe tronul României. Printre cei prezenţi în sală, se aflau şi foşti ofiţeri din armata regală română, care şi-au depănat din amintiri. În calitate de editor al ziarului “Gândacul de Colorado“, domnul Doreanu i-a invitat să-şi aştearnă pe hârtie aceste amintiri, pentru a fi publicate şi cunoscute de cât mai mulţi cititori. Discuţii pe această temă au continuat şi în Sala Socială, unde s-a profitat de ocazie pentru a se celebra şi Ziua Mamei.
