2002, primul an de dupa 11 septembrie, a început în plin război, pentru a se sfârşi în pragul unei alte intervenţii militare. 2002 a adus cinci milioane de noi cazuri de SIDA, foamete şi secetă în sudul Africii şi Etiopia, inundaţii în Europa Centrală, pe fondul fenomenului de încălzire globală, şi escaladarea conflictului israeliano-palestinian. Scandalurile corporatiste din Statele Unite şi încetinirea creşterii economice în întreaga lume, motiv pentru diminuarea încrederii investitorilor, au fost dublate de unul religios: Biserica Catolică s-a aflat în mijlocul acuzaţiilor de abuzuri sexuale. Atacurile teroriste au zguduit în continuare lumea, din Indonezia (Bali) până în Rusia (asediul de la Moscova, atentatul din Cecenia). Europa s-a luptat cu inundaţiile, grevele pe scară largă, dar şi cu ascensiunea puternică a extremei drepte. Cu toate acestea, primii presedinţi ai lumii – George W. Bush, Jacques Chirac şi Vladimir Putin – au înregistrat creşteri spectaculoase de popularitate, în timp ce un fost şef de stat, Slobodan Miloşevici, debuta ca acuzat şi propriul său avocat în ceea ce avea să fie botezat “Procesul secolului”, la Haga. 2002 s-a incheiat apoteotic cu anunţul naşterii primei clone umane – o fetiţă pe nume Eva. Pentru România, evenimentul internaţional al anului a fost extinderea generoasă a NATO, dublată de redefinirea noilor relaţii Rusia-Statele Unite. Pe plan secund – lărgirea Uniunii Europene cu 10 state.
1 – Afganistan
Desfăşurarea unei forţe militare internaţionale pune capăt campaniei din Afganistan, iar Statele Unite se orientează către alte puncte-cheie pe harta terorismului internaţional: Yemen, Filipine, Irak. Tranziţia către un regim de guvernare democratic la Kabul este punctată de alegerea lui Hamid Karzai în funcţia de preşedinte. Washingtonul trece capturarea lui Osama ben Laden la capitolul nerealizări.
2- euro
Departe de zgomotul războiului, Europa face următorul pas către integrare: introducerea monedei unice, la 1 ianuarie, în 12 dintre cele 15 state UE. Folosirea euro avea să conducă ulterior la o creştere spectaculoasă a preţurilor în spaţiul blocului comunitar.
3 – Alegeri europene
Primul tur al prezidenţialelor franceze l-a plasat pe liderul extremei drepte, Jean-Marie Le Pen, pe poziţia a doua. Al doilea tur de scrutin a fost câştigat însă de Jacques Chirac, în urma unei mobilizări fără precedent a stângii şi a dreptei. În Olanda, extrema dreaptă, al cărei lider, Pim Fortuyn, a fost asasinat, îşi face intrarea în forţă în parlament şi devine a doua forţă a ţării. Singurele excepţii s-au înregistrat în Suedia şi Germania, care şi-au reafirmat încrederea în social-democraţi, echilibrând oarecum balanţa pe scena politicii europene. Confirmarea nu a venit însă la scrutinurile următoare. În Slovacia, legislativele au fost câştigate de majoritatea de dreapta proeuropeană, iar în Austria conservatorii au înregistrat un mare succes. Conservatorismul european se explică şi prin criza economică, teama cauzată de lipsa securităţii, deschiderea spre est a Europei şi valurile de migratie, sunt de părere analiştii, care precizează că tendinţa Europei este de a acorda votul securităţii.
4 – Jenin
Atentatele sinucigaşe, dar şi scutul luptei antitero permit Israelului să lanseze o campanie masivă şi extrem de sângeroasă împotriva palestinienilor din Cisiordania şi Fâşia Gaza. Momentul Jenin – distrugerea aproape în totalitate a unei tabere de refugiaţi -, dar şi asediul asupra Bisericii Naşterii Domnului de la Bethleem marchează lupta israeliano-palestiniană, guvernul de la Tel Aviv fiind acuzat de grupările de apărare a drepturilor omului de crime de război. Preşedintele palestinian, Yasser Arafat, este ţinut sub asediu la cartierul său general din Ramallah, soldaţii israelieni primind ordinul de a-l neutraliza, fără a-l elimina fizic.
5 – biserica
Auzite încă din 2001, acuzaţiile lansate la adresa slujitorilor religioşi ai Bisericii Catolice au devenit tot mai numeroase pe parcursul acestui an. Într-o intervenţie considerată fără precedent, chiar şi Papa Ioan Paul al II-lea abordează problema abuzurilor sexuale. Într-un final şi sub presiunile extraordinare exercitate inclusiv de la Vatican, se înregistrează prima demisie din sânul bisericii pentru vina de a fi abuzat sexual de minori, în Boston (S.U.A.)
6 – Bali
Toamna debutează sub auspicii nefavorabile, cu atentatul din Bali (Indonezia), un paradis turistic pentru occidentali. Explozia unei bombe într-un club de noapte ucide peste 190 de persoane, majoritatea tineri australieni. Printre victime se află şi britanici. Responsabilitatea este atribuită extremiştilor apropiaţi grupării Al-Qaida.
7 – Sniper
La scurt timp, vine rândul Washingtonului să trăiască sub teroare timp de aproape o lună de zile. 10 persoane îşi pierd viaţa şi alte trei sunt rănite pe parcursul a trei săptămâni. Victimele erau împuşcate cu un singur glonţ şi de la o distanţă de peste 100 de metri. O mobilizare extraordinară a forţelor de ordine a fost necesară pentru prinderea făptaşului – un fost combatant în războiul din Golf, convertit la Islam, lunetist experimentat – şi a fiului său vitreg, care-i era complice. “Cartierul general” al criminalilor era un autoturism, iar asupra victimelor se trăgea din portbagajul acestuia.
8 – Moscova
Războiul ruso-cecen este readus brutal în atenţia opiniei publice, pe parcursul a două zile, timp în care rebeli ceceni, printre care şi femei, înarmaţi până-n dinţi şi dotaţi cu explozibil, iau ostatici sute de persoane într-un teatru din capitala rusă. La ameninţările privind executarea ostaticilor, trupele speciale ruse intervin în forţă, folosind un gaz puternic de luptă. Întregul comando cecen este anihilat, dar îşi pierd viaţa şi circa 120 de ostatici, restul avind serioase probleme de sănătate din cauza substanţei folosite, asupra căreia guvernul de la Moscova decide să păstreze tăcerea. Gazul – bănuit a fi fost un anestezic pe baza de opiu – rămâne în centrul speculaţiilor mediatice ce au însoţit pe tot parcursul său criza ostaticilor.
9 – Hujintao
Cel mai mare stat comunist din lume operează de bunăvoie schimbări politice la vârf. Generaţia conducătoare întinereşte o dată cu preluarea de către Hu Jintao, un fost inginer, a funcţiei de secretar al Partidului Comunist Chinez, urmând ca în primăvara anului 2003 să devină preşedinte al Chinei în locul lui Jiang Zemin. Acesta rămâne în schimb comandant suprem al forţelor armate.
10 – Praga
Prima victorie pentru România pe plan internaţional. În contextul luptei antitero, Bucureştiul îşi găseşte un loc pe harta aliaţilor SUA şi primeşte invitaţia de aderare la NATO. Integrarea efectivă, alături de alte şase state (Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Lituania) va avea loc în 2004. La summitul de la Praga, 21-22 noiembrie, aliaţii euro-atlantici vorbesc şi despre schimbările fundamentale ale NATO, necesare pentru a-şi păstra statutul de cea mai importantă organizaţie militaro-politică a tuturor timpurilor. Rusia acceptă extinderea Alianţei până la graniţele sale, pe baza noilor relaţii cu Statele Unite, consfinţite în vară prin Tratatul de la Roma, care pune pe picior de cvasiegalitate Moscova şi Cei 19.
11 – Copenhaga
Visată încă de la căderea Zidului Berlinului, în 1989, unificarea Europei s-a impus, în cele din urmă, prin extinderea fără precedent a UE, care a invitat să adere încă 10 noi membri. Summitul UE de la Copenhaga, 12-13 decembrie, a marcat o etapă istorică, prin încheierea negocierilor de aderare cu 10 state candidate, dintre care opt făceau parte, cu numai câţiva ani în urmă, din blocul socialist est-european. Cele 10 ţări care vor adera la UE pe 1 mai 2004 sunt Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia şi Estonia, alături de Malta şi Cipru. România şi Bulgaria rămân în aşteptare pentru un alt val de lărgire europeană, în 2007. Numărul de locuitori ai Uniunii va creşte cu circa 75 de milioane, ajungând la 450 de milioane, iar frontierele UE vor ajunge până la Rusia şi Ucraina.
12- ONU
Plasat pe axa americană a răului, alături de Iran şi Coreea de Nord, Irakul este următoarea ţintă a Statelor Unite, fiind acuzat de deţinerea unui arsenal de distrugere în masă, fapt pe care oficialii de la Bagdad îl neagă cu vehemenţă. Reactivată de SUA, problema irakiană a ajuns rapid la tribuna ONU, Consiliul de Securitate votând în unanimitate o rezoluţie ce aprobă reluarea inspecţiilor internaţionale de dezarmare pe teritoriul irakian şi ameninţă totodată Bagdadul cu grave consecinţe în caz de necooperare. Problema nu este dacă, ci când va începe războiul. Ultimele informaţii dau ca data cea mai probabilă 21 februarie. (C. C.)
1 – Afganistan
Desfăşurarea unei forţe militare internaţionale pune capăt campaniei din Afganistan, iar Statele Unite se orientează către alte puncte-cheie pe harta terorismului internaţional: Yemen, Filipine, Irak. Tranziţia către un regim de guvernare democratic la Kabul este punctată de alegerea lui Hamid Karzai în funcţia de preşedinte. Washingtonul trece capturarea lui Osama ben Laden la capitolul nerealizări.
2- euro
Departe de zgomotul războiului, Europa face următorul pas către integrare: introducerea monedei unice, la 1 ianuarie, în 12 dintre cele 15 state UE. Folosirea euro avea să conducă ulterior la o creştere spectaculoasă a preţurilor în spaţiul blocului comunitar.
3 – Alegeri europene
Primul tur al prezidenţialelor franceze l-a plasat pe liderul extremei drepte, Jean-Marie Le Pen, pe poziţia a doua. Al doilea tur de scrutin a fost câştigat însă de Jacques Chirac, în urma unei mobilizări fără precedent a stângii şi a dreptei. În Olanda, extrema dreaptă, al cărei lider, Pim Fortuyn, a fost asasinat, îşi face intrarea în forţă în parlament şi devine a doua forţă a ţării. Singurele excepţii s-au înregistrat în Suedia şi Germania, care şi-au reafirmat încrederea în social-democraţi, echilibrând oarecum balanţa pe scena politicii europene. Confirmarea nu a venit însă la scrutinurile următoare. În Slovacia, legislativele au fost câştigate de majoritatea de dreapta proeuropeană, iar în Austria conservatorii au înregistrat un mare succes. Conservatorismul european se explică şi prin criza economică, teama cauzată de lipsa securităţii, deschiderea spre est a Europei şi valurile de migratie, sunt de părere analiştii, care precizează că tendinţa Europei este de a acorda votul securităţii.
4 – Jenin
Atentatele sinucigaşe, dar şi scutul luptei antitero permit Israelului să lanseze o campanie masivă şi extrem de sângeroasă împotriva palestinienilor din Cisiordania şi Fâşia Gaza. Momentul Jenin – distrugerea aproape în totalitate a unei tabere de refugiaţi -, dar şi asediul asupra Bisericii Naşterii Domnului de la Bethleem marchează lupta israeliano-palestiniană, guvernul de la Tel Aviv fiind acuzat de grupările de apărare a drepturilor omului de crime de război. Preşedintele palestinian, Yasser Arafat, este ţinut sub asediu la cartierul său general din Ramallah, soldaţii israelieni primind ordinul de a-l neutraliza, fără a-l elimina fizic.
5 – biserica
Auzite încă din 2001, acuzaţiile lansate la adresa slujitorilor religioşi ai Bisericii Catolice au devenit tot mai numeroase pe parcursul acestui an. Într-o intervenţie considerată fără precedent, chiar şi Papa Ioan Paul al II-lea abordează problema abuzurilor sexuale. Într-un final şi sub presiunile extraordinare exercitate inclusiv de la Vatican, se înregistrează prima demisie din sânul bisericii pentru vina de a fi abuzat sexual de minori, în Boston (S.U.A.)
6 – Bali
Toamna debutează sub auspicii nefavorabile, cu atentatul din Bali (Indonezia), un paradis turistic pentru occidentali. Explozia unei bombe într-un club de noapte ucide peste 190 de persoane, majoritatea tineri australieni. Printre victime se află şi britanici. Responsabilitatea este atribuită extremiştilor apropiaţi grupării Al-Qaida.
7 – Sniper
La scurt timp, vine rândul Washingtonului să trăiască sub teroare timp de aproape o lună de zile. 10 persoane îşi pierd viaţa şi alte trei sunt rănite pe parcursul a trei săptămâni. Victimele erau împuşcate cu un singur glonţ şi de la o distanţă de peste 100 de metri. O mobilizare extraordinară a forţelor de ordine a fost necesară pentru prinderea făptaşului – un fost combatant în războiul din Golf, convertit la Islam, lunetist experimentat – şi a fiului său vitreg, care-i era complice. “Cartierul general” al criminalilor era un autoturism, iar asupra victimelor se trăgea din portbagajul acestuia.
8 – Moscova
Războiul ruso-cecen este readus brutal în atenţia opiniei publice, pe parcursul a două zile, timp în care rebeli ceceni, printre care şi femei, înarmaţi până-n dinţi şi dotaţi cu explozibil, iau ostatici sute de persoane într-un teatru din capitala rusă. La ameninţările privind executarea ostaticilor, trupele speciale ruse intervin în forţă, folosind un gaz puternic de luptă. Întregul comando cecen este anihilat, dar îşi pierd viaţa şi circa 120 de ostatici, restul avind serioase probleme de sănătate din cauza substanţei folosite, asupra căreia guvernul de la Moscova decide să păstreze tăcerea. Gazul – bănuit a fi fost un anestezic pe baza de opiu – rămâne în centrul speculaţiilor mediatice ce au însoţit pe tot parcursul său criza ostaticilor.
9 – Hujintao
Cel mai mare stat comunist din lume operează de bunăvoie schimbări politice la vârf. Generaţia conducătoare întinereşte o dată cu preluarea de către Hu Jintao, un fost inginer, a funcţiei de secretar al Partidului Comunist Chinez, urmând ca în primăvara anului 2003 să devină preşedinte al Chinei în locul lui Jiang Zemin. Acesta rămâne în schimb comandant suprem al forţelor armate.
10 – Praga
Prima victorie pentru România pe plan internaţional. În contextul luptei antitero, Bucureştiul îşi găseşte un loc pe harta aliaţilor SUA şi primeşte invitaţia de aderare la NATO. Integrarea efectivă, alături de alte şase state (Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Lituania) va avea loc în 2004. La summitul de la Praga, 21-22 noiembrie, aliaţii euro-atlantici vorbesc şi despre schimbările fundamentale ale NATO, necesare pentru a-şi păstra statutul de cea mai importantă organizaţie militaro-politică a tuturor timpurilor. Rusia acceptă extinderea Alianţei până la graniţele sale, pe baza noilor relaţii cu Statele Unite, consfinţite în vară prin Tratatul de la Roma, care pune pe picior de cvasiegalitate Moscova şi Cei 19.
11 – Copenhaga
Visată încă de la căderea Zidului Berlinului, în 1989, unificarea Europei s-a impus, în cele din urmă, prin extinderea fără precedent a UE, care a invitat să adere încă 10 noi membri. Summitul UE de la Copenhaga, 12-13 decembrie, a marcat o etapă istorică, prin încheierea negocierilor de aderare cu 10 state candidate, dintre care opt făceau parte, cu numai câţiva ani în urmă, din blocul socialist est-european. Cele 10 ţări care vor adera la UE pe 1 mai 2004 sunt Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia şi Estonia, alături de Malta şi Cipru. România şi Bulgaria rămân în aşteptare pentru un alt val de lărgire europeană, în 2007. Numărul de locuitori ai Uniunii va creşte cu circa 75 de milioane, ajungând la 450 de milioane, iar frontierele UE vor ajunge până la Rusia şi Ucraina.
12- ONU
Plasat pe axa americană a răului, alături de Iran şi Coreea de Nord, Irakul este următoarea ţintă a Statelor Unite, fiind acuzat de deţinerea unui arsenal de distrugere în masă, fapt pe care oficialii de la Bagdad îl neagă cu vehemenţă. Reactivată de SUA, problema irakiană a ajuns rapid la tribuna ONU, Consiliul de Securitate votând în unanimitate o rezoluţie ce aprobă reluarea inspecţiilor internaţionale de dezarmare pe teritoriul irakian şi ameninţă totodată Bagdadul cu grave consecinţe în caz de necooperare. Problema nu este dacă, ci când va începe războiul. Ultimele informaţii dau ca data cea mai probabilă 21 februarie. (C. C.)
