“Acest popor reprezintă speranța omenirii. El ar putea deveni modelul. Ar trebui să arate lumii prin fapte că oamenii pot fi liberi și totuși să trăiască în pace și că pot scăpa de lanțurile în care tirani și ticăloși de toate felurile au ținut să-i încătușeze, sub pretextul binelui public. Americanii ar trebui să reprezinte un exemplu de libertate politică, religioasă, comercială și industrială. Adăpostul pe care îl oferă celor oprimați, de orice neam ar fi ei, calea largă de eliberare pe care o deschid, va sili guvernele să fie drepte și luminate; iar restul lumii va destrăma, la ceasul potrivit, iluziile goale din care este închipuită politica. Dar, ca să izbutească, trebuie să și le asigure ea însăși, (iar) ea nu trebuie să devină, așa cum au prezis atât de mulți dintre predicatorii voștri, o gloată de puteri învrăjbite, luptându-se pentru teritoriu și negoț, statornicind înrobirea popoarelor de către altele de același sânge.” (Turgot, om de stat francez, 1778)
Declarația de Independenţă, 4 iulie 1776
Considerăm ca adevăruri de la sine înțelese faptul că toți oamenii sunt egali din naștere, că sunt înzestrați de către Creator cu anumite drepturi inalienabile, că printre acestea se număra dreptul la Viață, la Libertate și la a năzui spre Fericire. Că, pentru a-și asigura aceste drepturi, oamenii instituie Guverne care își derivă puterile lor drepte din consimțământul celor guvernați. Că ori de câte ori o Formă de Guvernare devine primejdioasă pentru aceste țeluri, este Dreptul Poporului să o schimbe sau să o abolească și să instituie o nouă Guvernare, întemeind-o pe acele principii și organizând-o în acele forme de exercitare a prerogativelor sale care i se vor părea cele mai potrivite ca să garanteze Siguranță și Fericirea acestui popor.
Branding-ul SUA este fundamentat pe respectul drepturilor omului și al cetățeanului, pe egalitatea în fața legii, libertatea, abolirea discriminării rasiale, de gen, sau de orice alt tip, nu are o adresă exactă, nu poate fi localizat, nu este ceva palpabil; însă este un Brand internalizat la nivelul societății, este identificabil prin faptul că este Legitimat prin conștientizare atât de către cetățenii SUA, cât și de către ceilalți actori de pe scena internațională. Branding-ul SUA nu există dacă luăm drept criterii localizarea observabilă din punct de vedere empiric, însă, devine un Brand cu valoare Universală, care impune trand-ul într-un sistem concurențial, dacă se ține cont de valorificarea principiilor și normelor constituționale generate de Istoria SUA şi consensul actorilor implicaţi.
În plus, se observă o evoluție empirică a interpretării și internalizării conceptului de “Libertate”, ca valoare esențială a constituționalismului american, aflat într-o strânsă relație de “dependenţă” cu identificarea “Branding-ului de Ţară” în momentul în care SUA a dispus de resursele necesare pentru a impune TRAND-ul, Direcția la nivel mondial. Democrația și respectul pentru individ nu s-au manifestat a priori, existând discrepanţe majore în ceea ce privește interpretarea și aplicarea acestora în spațiul American. Un rol major l-a constituit contextul în care raportul dintre cei liberi și cei aserviți s-a manifestat, precum și schimbarea de paradigmă pe care reprezentanții celor aserviți au răspândit-o prin apelul la valorile sacrosante garantate de către Constituția Statelor Unite ale Americii.
În acest sens, Declarația de Independenţă nu se rezumă a fi un simplu act prin care cele treisprezece colonii engleze au refuzat a se mai supune Marii Britanii și regelui ei, George al III-lea, ci reflectă ideile fundamentale în privința modului în care americanii au considerat că trebuie să trăiască asemenea unui popor liber. Dacă în 1763, o dată cu încheierea marelui război franco-englez ce viza preluarea controlului asupra imperiului nord-american, nimeni din partea locului nu s-ar fi declarat a fi “american”, ci dimpotrivă, supuși credincioși ai Majestății Sale, începând cu 1776, prin intermediul Declarației de Independenţă, și-au dobândit propria identitate.
“Lunga listă de reproșuri pe care Jefferson a rânduit-o pentru a-și argumenta acuzația că regale violase propriile sale obligații față de popor, cu greu ar putea fi convingătoare în ochii unui cititor contemporan și, ca orice bun propagandist, el a denaturat întrucâtva faptele istorice pentru a le face să slujească ţelurilor sale. Dar, dacă citim cu atenție aceste acuzații, vom vedea că ele conțin noțiuni fundamentale pe care se întemeiază democrația Americană: guvernarea este un pact social și poate fi răsturnată dacă nu reușește să-și îndeplinească misiunea; guvernarea există pentru a ocroti drepturile și proprietatea cetățenilor; orice persoană acuzată de un delict grav are dreptul la a fi judecată de un juriu; autoritățile de stat nu au voie să pătrundă în locuințele cetățenilor fără un mandat și nu se pot institui impozite fără acordul poporului. (…)
Când, spre sfârșitul Evului Mediu, în Europa începeau să se contureze statele naționale, opinia curentă era că rolul guvernelor este de a asigura ordinea și de a apăra stabilitatea socială. Declarația de Independentă, însă, fără a nega nevoia de ordine, proclama, ca primă îndatorire a guvernării, pe cea de a apăra drepturile individului. Pentru prima dată, nu societatea, ci individul reprezenta valoarea supremă, iar reușita guvernării se măsura nu după cât de bine funcționează societatea, ci după cât de liber era individul în raport cu stăpânirea. (…) Dezvoltarea democrației americane a constat, din multe puncte de vedere, într-o elucidare a premiselor expuse în Declarația de Independenţă: că anumite adevăruri se înțeleg de la sine, că oamenii sunt egali prin naștere, că au drepturi inalienabile, că guvernarea își are sursa puterii în consimțământul celor guvernați și că scopul pentru care ea există este ocrotirea acestor drepturi. Aceste simțăminte nu au pierdut nimic din forța lor de a însufleți oamenii, bărbaţi și femei, până în ziua de azi. Ele constituie emblema succesului democrației americane, ca și a insucceselor ei” (Melvin I. Urofsky, “Texte fundamentale ale Democrației Americane”, profesor de istorie la Virginia Commonwealth University)