La vârsta de opt ani, când a citit prima carte de poveşti, s-a gândit că va crea și el așa ceva, pentru cât mai mulţi cititori…
Abia la vârsta de 41 de ani, după ce destinul l-a purtat, de-a lungul vieţii, către diverse domenii de activitate (muzică, informatică), Nelu Sorin Stancu a realizat că acel vis a rămas prezent în sufletul său. Și a scris un roman, intitulat “Diamantul din șatră“, iar titlul nu este întâmplător, deoarece visătorul scriitor este de etnie romă. Volumul va fi lansat pe data de 17 noiembrie, la București. “Acest roman a fost scris pentru a-mi aduce contribuţia la cultura scrisă a etniei rome. Multă vreme am ascuns apartenenţa mea la etnia romă, din cauza prejudecăţilor ce îmi micşorau considerabil şansele de reuşită în domeniul de activitate pe care îl urmam. Prin scrierea acestei cărți mi-am deschis baierele sufletului, pentru a vă invita să exploraţi un univers aparte, plin de emoţii şi sentimente”, spune Nelu Sorin Stancu.
A scris cartea – ce conţine 410 pagini despre viaţa, tradiţiile, portul şi trăirile romilor nomazi şi romilor vătraşi, pe parcursul a 18 luni. Deşi “Diamantul din şatră” este o ficţiune, aproape toate personajele sunt inspirate de persoane reale, autorul considerând că înţelegerea tradiţiilor, a principiilor şi a felului de a fi al romilor îi va face pe oameni să renunţe la a judeca: „Am convingerea că citind această carte, veţi râde, veţi lăcrima, veţi iubi şi veţi simţi libertatea sufletelor hoinare”. Totuși, care a fost parcursul vieții lui Nelu Sorin Stancu până la a găsi…diamantul? A studiat muzica timp de 8 ani, după absolvirea bacalaureatului a fost admis la Facultatea de Medicină din Bucureşti, dar, din cauza unor probleme personale, s-a transferat la Facultatea de Medicină şi Farmacie ” Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, la colegiul universitar de tehnică dentară. După absolvirea studiilor, datorită unei oportunităţi, s-a angajat ca redactor şi creator de cuvinte încrucişate (cum îi place să spună). În ultimii 12 ani s-a reprofilat pe domeniul IT, iar în prezent realizează software pentru administrarea bazelor de date şi software bancar.
Surse de inspirație
“Doresc ca această carte să constituie un îndemn pentru toţi tinerii de a-şi urma visul, de a lupta şi a avea încredere în propriile puteri, precum Şandor – eroul principal al romanului”, mai subliniază autorul, care totodată divulgă sursele de inspiraţie pentru acest roman: „V-aş recomanda să ascultaţi vechile cântece rome − ele vă vor spune mult mai multe poveşti. Doresc ca această carte să constituie un îndemn pentru toţi tinerii de a-şi urma visul, de a lupta şi a avea încredere în propriile puteri, precum Şandor – eroul principal al romanului”.
Documentarea necesară scrierii romanului s-a desfăşurat pe o perioadă de doi ani, în decursul căreia autorul a cules multe informaţii de la bătrâni ce au trăit cândva în şatră şi de la urmaşi ai romilor deportaţi în Transnistria:„Deşi nu este un roman istoric, scrierea lui a necesitat o documentare temeinică”.
“Diamantul din şatră” redă, într-o perspectivă romantică, tradiţiile lumii fascinante şi misterioase a romilor nomazi şi vătraşi, prin prisma unei intrigi complexe în care misterul şi suspansul se împletesc cu poveştile de dragoste şi scenele de ocultism. Personajele romanului se confruntă cu o multitudine de situaţii limită: deportare , crime, trădări; dar totodată au parte de crâmpeie de fericire datorate iubirii şi sentimentului de libertate propriu sufletelor hoinare.
Romanul promovează imnul internaţional al romilor – ”Gelem, Gelem”, dar şi alte cântece vechi ale etniei. De asemenea, sunt descrise meşteşugurile tradiţionale, sunt evocate diferite tradiţii şi obiceiuri rome (cum ar fi preţul miresei, jocul cămăşii, diverse obiceiuri ce ţin de nuntă sau de înmormântare). Un accent important este pus pe emoţiile şi sentimentele romilor: jalea din sufletele deportaţilor, înfrăţirea romilor în faţa necazurilor, iubirea pătimaşă şi, nu în ultimul rând, fericirea de a se bucura de darurile naturii şi de bucuriile simple ale vieţii.
Aspectele bune și frumoase
Autorul afirmă, cu sinceritate, că romanul este sufletul său transpus în cuvinte. “Emoţia este chintesenţa acestui roman. Apropiaţii, şi nu numai ei, se întreabă de ce am ales ca prima mea carte să fie despre viaţa romilor nomazi. Ei bine, aşa am simţit! Fiind de etnie romă, cred că pot arăta lumii întregi şi aspectele bune şi frumoase (valori, traditii, trăiri) ale acestei etnii, blamată şi discriminată de-a lungul existenţei ei”.
Mai multe despre carte vor fi adăugate de către autor în momentul lansării. Până atunci, doar un citat din volum: “În aceste momente, când şatra era pe drum, cei care ştiau să asculte vântul auzeau un cântec deopotrivă duios şi aprig, senzual şi aspru, blând şi hain: era cântecul vieţii.
Unora, vântul le şoptea despre vremurile de restrişte, când rromii plecaseră din India pentru a afla ţinuturi mănoase care să le ofere hrană; cum se împrieteniseră cu vântul şi descoperiră astfel ceva mai de preţ decât hrana, mai de preţ decât bogăţia, mai de preţ decât puterea: descoperiră gustul libertăţii. Libertatea deplină, libertatea hoinarului”…
Eliza Popa
