„A cânta înseamnă a te ruga de două ori.” – Sf. Augustin
Duminică, 27 noiembrie 2016, în aceeași sală de spectacole „Duke Performance” (Centrul Artelor Performante) – parte a Universității Duke din Durham, Carolina de Nord, având menirea de a prezenta publicului spectacole în mod voit eclectic, am audiat un concert deosebit, intitulat A CHANTICLEER CHRISTMAS – cu program de muzică sacră susținut de o formație de două spre zece voci, un cor de sex masculin, cor care susține peste 100 de concerte anual, în Statele Unite și întreaga lume. Cele douăsprezece voci, de la contra-tenor la bas, sub îndrumarea directorului muzical William Fred Scott, se remarcă prin interpretări originale, de la Renaștere la jazz, și de la Evanghelie la temerara muzică nouă.
S-a apreciat pe drept cuvânt că, Chanticleer îți taie răsuflarea prin exactitatea intonației, puritatea sunetelor, varietate și stiluri diferite. Sediul corului este în San Francisco și este cunoscut în întreaga lume ca „o orchestră de voci de sex masculin”.
Piesele interpretate în acest concert au fost ale compozitorilor: William Byrd (1539-1623), Giovanni Maria Nanino (1543-1607), Jacob Clemens non Papa (1510-1555), Francisco Guerrero (1528-1599), Giovani Pierluigi da Palestrina (1525-1594), Hieronymus Praetorius (1560-1629), John Tavener (1944-2013), Jaakko Mantyjarvi (n. 1963), William Billings (1746-1800), Charles Ives (1874-1954), Charles Beaudrot (n. 1951), Steven Sametz (n. 1954), Franz Biebl (1906-2001), Pierre Villette (1926-1998), selecțiuni de colinde populare selectate de diferiți dirijori de coruri și traduse în aranjamente, precum: Leonard de Paur, John Rutter, William Walton, Eric William Barnum, R.L. Pearsall, David Willcocks, Joseph Jennings, Rosephanye Powell, Robert De Cormier, Jennings.
Soliștii au apărut pe scenă îmbrăcați în fracuri – haine bărbătești de ceremonie –, cu partiturile în mâini, ca pentru rugă. Concertul a început cu „A Solis Ortus Cardine”, un cânt gregorian, numit după Papa Grigorie I (540-604), termen atribuit vastului repertoriu liturgic „plainchant” adunat pe parcursul a câtorva sute de ani, aproximativ între 700-1300 e.n. Sunt aproape 3.000 de cântări existente în repertoriul gregorian, cu texte specifice fiecărei zile a anului liturgic al Bisericii Romano-Catolice. Textul integral al piesei este deci viața lui Isus Hristos, de la concepție până la înviere. Primele șapte strofe, utilizate în scopul „Laudelor” din timpul sărbătorilor Crăciunului, se concentrează în special pe miracolul nașterii lui Isus. Sunt de remarcat spusele Sfântului Augustin (secolul al 4-lea): „A cânta înseamnă a te ruga de două ori “. Au urmat: „Ecce Virgo Concipiet” – William Byrd); „Ho, die Nobis Caelorum Rex” – Giovanni Maria Nanino; „Pastores Loquebantur” – Jacob Clemens non Papa; „Ave Virgo Sanctissima” – Francisco Guerrero; „Vergine bella” – Giovanni Pierluigi da Palestrina; „Joseph lieber, Joseph mein” – Hieronymus Praetorius; „The Lamb” – John Tavener.
Mă opresc la această frumoasă piesă, relatând câteva date despre compozitorul englez John Tavener care și-a manifestat talentul muzical la o vârstă fragedă, devenind deosebit de bun organist și pianist, apoi talent asupra compoziției, participând la Royal Academy of Music, unde a câștigat mai multe concursuri și premii. În anul 1965, o cantată dramatică a lui Tavener a impresionat publicul din Londra la premieră și din acel moment a fost solicitat de către cele mai multe dintre cele mai importante organizații din Anglia și Statele Unite ale Americii, muzica lui fiind larg cunoscută și extinsă în întreaga lume. Muzica corală constituie cea mai mare parte a operei lui Tavener, variind de la colinde simple, la scară largă cu lucrări cu acompaniament orchestral. El se numără printre cei mai cunoscuți compozitori ai ortodoxiei din lumea vestică de astăzi, prin opera sa exprimând profunzimea tradiției ortodoxe, și vorbind despre muzica lui ca fiind o icoană a sufletului. În 1993 a compus Song for Athene, după ce participă la slujba de înmormântare a actriței Athene Hariades, de origine greacă. Maica Tekla a compus libretul folosind texte din Shakespreare și din slujba ortodoxă a înmormântării. Compoziția sa a fost interpretată în 1997 la funeraliile prințesei Diana, aducându-i faima în întreaga lume. A primit titlul de nobil în 2000 pentru contribuțiile sale în domeniul muzicii.
Mielul a apărut în forma sa originală poetică, în Songs of Innocence (1789) a lui William Blake; în poem figura mielului este simbolul cheie al inocenței. Tavener a stabilit poemul cu o tehnică adecvată de simplitate, folosind o expresie melodică, repetiție care se asemuiește unei litanii continue, variind cu texturi armonice. Efectul este cel al sensibilității și transcendenței: „Mielușel, cine te-a făcut? Tu să știi cine te-a făcut?/ Miel mic, am să-ți spun mielușel,/ mielușel am să-ți spun;/
El este chemat cu Numele Tău,/ căci el însuși un miel s-a chemat./ El este blând, el este ușor./ A devenit un mic copil./ Eu, un copil și tu un miel,/ Suntem chemați după numele său./ Mielușel, Dumnezeu să te binecuvânteze!/ Mielușel, Dumnezeu să te binecuvânteze!”
În continuare piesa „Noel nouvelet” – Matthew Oltman; „A un Nino Ilorando” – Francisco Guerrero); „Staffan var en stalledrang” – Jaakko Mantyjarvi; „E la don don” – trad. (traducător) Catalan, arr. (aranjament) Noah Greenberg).
Cuvântul acestei piese catalană – cuvânt spaniol villancico –, în timpurile anterioare fiind menționat drept cântec de dragoste polifonic format din mai multe strofe și un refren, derivat din versuri de dans, cu un gust distinct rustic popular, a ajuns să însemne „colinde” introduse în Liturghia zilelor de sărbătoare, în special de Crăciun. „E la Don Don” este un dialog plin de viață, un colind sincopat.
A urmat „Masters in This Hall” – trad. French, arr. Shaw/Parker; „A Virgin Unspotted” – William Billings; „A Christmas Carol” – Charles Ives; „Courtesy” – Charles Beaudrot; „Gaudete!” – Steven Sametz.
În a doua parte au urmat piesele: „Ave Maria” – Franz Biehl (1906-2001). Piesa explorează posibilitățile bogate ale corului dublu-sonor scris pentru vocile oamenilor. Textul „Ave Maria” este interpretat de un cor de patru voci și un răspuns de către un grup de trei-voci de soliști, acesta formând un refren care separă cele trei versete scandate. Rezultă un amestec de sunete melodice cu caracter medieval, armonii calde corale, foarte plăcute auzului. Se aud cuvintele: „Angelus Domini nuntiavit Mariae/ et concepit de Spiritu Sancto. (Îngerul Domnului a făcut vestire sa Mariei/ și ea a conceput pe Duhul Sfânt)./ Ave Maria, gratia plena, Dominus tecum; (Ave Maria, plină de har, Domnul este cu tine);/ Benedicta tu în mulieribus,/ et benedictus fructus Ventris tui Jesus.(Binecuvântată ești tu între femei,/ și binecuvântat este fructul pântecului tău, Isus)… Sancta Maria, Mater Dei,/ ora pro nu peccatoribus./ Sancta Maria, ora pro nobis/
nunc și în hora mortis nostrae. Amin. (Sfântă Maria, mama lui Dumnezeu,/ roagă-te pentru noi păcătoșii./ Sfântă Maria, roagă-te pentru noi/ acum și în ceasul morții noastre. Amin.)
Au urmat piesele „Hymne a la Vierge” – Pierre Villette; „God Rest Ye Merry, Gentleman” – trad. English, arr. Leonard de Paur); „Il Est Ne Le Divin Enfant” – trad. French, arr. John Rutter); „Make We Joy” – William Walton; „Sweeter Still” – Eric William Barnum; „In dulci Jubilo” –
trad. German, arr. R.L.Pearsall; „Infant Holy, Infant Holy” – trad. Polish, arr. David Willcocks; „It Came Upon a Midnight Clear” – trad. American, arr. Joseph Jennings; „Who is the Baby?” – Rosephanye Powell; „The Virgin Mary Had a Baby Boy” – West Indian Spiritual arr. Robert De Cornimier); „O Come All ye Faithful” – Trad. English, arr. Jennings.
Către final piesele au culminat energic și emoționant: „Come All Ye Faithful”, este o piesă bine – cunoscută și iubită în întreaga lume. Considerată a fi destul de veche, au existat încercări de a o standardiza și publica, încă de la mijlocul anilor 1700. Aranjamentul Jennings, scris pentru Chanticleer combină un decor mai degrabă tradițional al primului vers, cu o armonizare virtuozică, plină de bucurie în versetul final. „0, veniți voi toți cei Credincioși/ Veseli și triumfători,/ O, veniți voi, veniți la Betleem./ Veniți să-L priviți, / Născut Împărat al îngerilor;/ 0, veniți să-L Adorăm/ pe Hristos Domnul…”. De la primului vers, se ajunge la finalul, plin de bucurie: „Da, Doamne, Te salutăm născut în această dimineață fericită …”.
Percepția sunetelor a fost de natură mistică, unificând în mod armonios nivelurile energetice subtile ale ființei noastre, în pragul Sfintei Sărbători a Crăciunului.
A fost un spectacol original, de durată (mai mult de două ore), muncit, reușit, din suflet dăruit și corul celor două spre zece voci a fost puternic aplaudat.
Vavila Popovici – Carolina de Nord
