De la buna mea prietenă Larisa Popescu-Kedik – director al Caminului Cultural din satul Pătrăuții de jos, Bucovina de Nord (Ucraina), am primit vestea că prof. Ilie Popescu, unul dintre cei mai de vază fii ai satului, a revenit la baștină, cu prezentarea, in premieră, a ultimei sale cărți.

Fără cea mai mică îndoială, profesorul universitar Ilie Popescu este şi va rămâne un simbol al românismului din nordul Bucovinei. Născut pe 15 iulie 1939 în satul Pătrăuţii de Jos din regiunea Storojineţ, scriitorul Ilie Popescu a fost un ostatic al destinului. Când mama sa Veronica îl pregătea de şcoală, familia Popescu, alăcătuită din nouă suflete, a fost deportată în nordul Kazahastanului, „pentru tatăl lor”, arestat la 1 aprilie 1941 şi condamnat la moarte prin împuşcare „pentru participarea la un grup antisovietic şi încercarea de a trăda Patria (n.r. Uniunea Sovietică)”.

După revenirea la locurile de baştină, în 1948, mama îi duce pe Ilie la şcoala din localitate, clasele primare urmându-le la şcoala cu patru clase din cătunul Arşiţa. În iunie 1958, Ilie Popescu a absolvit cu succes şcoala medie după care, doi ani mai târziu, a fost înrolat în armată tocmai în Azerbaidjan. Viaţa îşi urmează cursul pentru tânărul Ilie care absolvă Facultatea de Filologie romano -germanică , secţia Limba şi literatura moldovenească, adică limba română, din cadrul Universităţii de Stat din Cernăuţi. În 1974, susţine cu mare succes doctoratul la Universitatea de Stat din Chişinău, cu tema „Terminologia plantelor medicinale din graiurile moldoveneşti din regiunea Cernăuţi”. De-a lungul carierei de profesor universitar, Ilie Popescu a publicat aproape 400 de lucrări care au văzut lumina tiparului în Republica Moldova, Ucraina, România şi Rusia. A abordat diverse domenii de activitate: lingvistică, filologie, filosofie, teologie, istorie, abordări ce se regăsesc în 24 de cărţi şi broşuri. Pentru merite deosebite în domeniul lingvisticii, Ilie Popescu a fost inclus în enciclopedia „Lingvişti emeriţi ai lumii”, editată în anul 2006 de către Institutul de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse.

În prezent, Ilie Popescu este preşedintele Societăţii publice ”Golgota”, societate care participă activ la manifestările comunităţii româneşti din Regiunea Cernăuţi. La inițiativa sa, au fost ridicate șapte monumente în memoria celor deportați în gulagurile sovietice, printre care și cel din satul său natal, monument prezentat in fotografia alăturată, realizată de Nicolae Hăuca.

În urma unui dialog avut cu marele patriot român, prietenul meu Gabriel Bălașa, jurnalist din Botoșani, acesta a consemnat: „Domnul Ilie Popescu este un om modest, sincer de o bunătate proverbială, stă de vorbă cu oricine. Are chiar şi simţul umorului, îi plac glumele şi vorbele de duh. Ştie şi poate să să stea de vorbă şi un academician dar şi cu un ţăran simplu… Forţele dumisale, fizice şi morale, îi permit să desfăşoare în continuare o rodnică activitate întru progresul cultural al neamului românesc din nordul Bucovinei”.

Într-una dintre cărţile scrise, „Suferinţele pătrăucenilor sub regimul totalitar sovietic”, profesorul Ilie Popescu consemnează: „Suferinţele noastre au început odată cu invazia armatelor sovietice în ţinutul nostru mioritic. Ele au venit peste noi ca un puhoi de mocirlă. Peste noapte am intrat în împărăţia morţilor şi a robilor… O parte dintre noi a fost împuşcată la Lunca şi Fântâna Albă. Apoi ne-au deportat în Gulag-urile regimului odios ca să ne nimicească cât se poate de mult… Majoritatea covârşitoare din cei duşi cu forţa în Kazahstan, Siberia şi alte locuri îndepărtate ale Imperiului Sovietic îşi dorm somnul de veci acolo. Numai unii, ajutaţi de bunul Dumnezeu, s-au întors, mai mult morţi de cât vii, la vatra strămoşească, dar şi acasă au avut mai mult de suferit… Azi, rămâne să facem un apel către tânăra generaţie, ca ea să facă tot posibilul să nu se mai repete niciodată acel calvar prin care au trecut părinţii, buneii şi bunicelele lor sub regimul de teroare sovietic de tip stalinist”.

In curând, pe 15 iulie, profesorul universitar Ilie Popescu împlineşte frumoasa şi venerabila vârstă de 78 de ani, prilej cu care și noi îi urăm un sincer La multi ani!