Aceasta ar fi trebuit sa fie o relatare despre concertul de deschidere al Festivalului SoNoRo 2017 (Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) – Trio “Kegelstatt” pentru vioară, violă și pian, în mi-bemol major, K. 498 ; Alan Ridout (1934-1996) – “Ferdinand the Bull / Tăurașul Ferdinand”, pentru recitator și vioară solo; Dmitri Șostakovici (1906-1975) – Cinci piese pentru două viori și pian ).
Fiindca s-au suprapus atat de multe evenimente (inclusiv cele doua lansari ale cartilor mele de la GAUDEAMUS: teza de doctorat ”Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe”, in Colectia „Eminesciana” a Editurii JUNIMEA din Iasi si volumul de poezie „Corbul cibernetic”, la Editura ECOU TRANSILVAN din Cluj-Napoca), nu am reusit sa scriu despre evenimentul muzical care a avut loc in Sala Unirii a Palatului Cotroceni, la final de octombrie.
O fac acum, dar intre timp am aflat ca prietena noastra, Monica B., cea care ne-a oferit invitatiile pentru primele trei zile de Festival SoNoRo 2017 , va pleca definitiv la Londra, la finalul acestui an. Daca ar fi sa „indulcim” atmosfera despartirii, as putea spune ca Marea Britanie va pleca – prin BREXIT – din Uniunea Europeana, iar Monica va pleca – prin propria decizie, la Londra – din Uniunea Europeana.
In general, fara sa transform aceasta relatare tarzie despre evenimentul muzical care a debutat in Sala Unirii a Palatului Cotroceni in „lectie jurnalistica de ramas bun”, cred ca fiecare are un destin si, indiferent de ceea ce se intampla in jur, destinul face ca fiecare sa-si urmeze drumul sau.
Fara a dori sa realizez o cronica a evenimentului muzical la care am participat, ma simt dator sa remarc disponibilitatea ludica (‘ The Eternal Child’ se intitula primul concert, in introducerea caruia Răzvan Popovici Director executiv al Festivalului SoNoRo, marturisea ca – la cea de-a XII-a ediție a Festivalului SoNoRo, intitulata HIDE&SEEK – numele nu a fost ales dintr-o joacă, cum s-ar putea crede, ci “totul va fi luat foarte în serios și vom încerca să vă surprindem anul acesta cum nu am făcut-o niciodată!”) a unor muzicieni profesionisti si atmosfera magic-stralucitoare creata de catre Gilles Apap, vioară, Alina Pogostkina, vioară, Răzvan Popovici, violă, Diana Ketler, pian, Storioni Trio, fondat in 1995 in Olanda (si lista ar putea continua).
Multumim, Monica, pentru sansa oferita de a descoperi Festivalul SoNoRo, speram sa ne revedem candva la Londra, cand, cine stie, poate ne vei oferi invitatii la o viitoare editie SoNoRo, care sa debuteze in Romania, dar sa continue la Viena, Berlin, Paris, Londra si Washington. Pana atunci Craciun fericit si LA MULTI ANI, atat tie cat si extraordinarilor artisti din Festivalul SoNoRo !
