„Omenirea nu va scăpa niciodată de necazuri până când iubitorii înțelepciunii nu vor ajunge la frâiele puterii politice , sau până când deținătorii puterii nu vor deveni iubitori ai înțelepciunii.”
– Platon
Politica este știința și practica de guvernare a unui stat. Conține ca parte componentă conștiința politică, pe lângă instituțiile prin intermediul cărora se exercită puterea, și organizațiile politice. Noțiunea de conștiință ne vorbește despre sentimentul de responsabilitate morală a omului față de propria sa conduită. Ea îl face pe om să mediteze asupra propriului comportament și a propriilor acțiuni pe care le realizează în viața publică și cea personală. Puterea politică este dependentă de conștiința politicianului care, în diverse cazuri, se modifică de la un moment la altul în raport de poziția sa socială, starea morală, culturală, educativă, lucruri ce sunt și nu sunt potrivite unui om de conducere sau unui om din arta politicii. Omul puterii/ politicii trebuie să fie o personalitate cu o cultură autentică și cu un bun simț al moralei, având la bază echilibrul spiritual adecvat. Făcând politică, omul puterii are nevoie, mai întâi de toate, de o rațiune logică pentru a nu deregla funcționalitatea normală a societății, de un comportament civilizat, și mai are nevoie de a se impune și de a soluționa problemele prioritare ale statului pentru a crea o bunăstare socială cât mai sigură, astfel ignorând interesele personale față de cele publice.
Politicienii deci sunt persoane cu un rol important în activitatea politică. Exemplu de comportament civilizat au demonstrat cei veniți la Sibiu în data de 9 mai a.c., de ziua Europei, liderii cei mai puternici ai Europei. La Sibiu, Europa și-a regăsit, așa cum au apreciat cei mai mulți, numitorul comun, pe baza căruia va fi definită la Consiliul European din 20-21 iunie Agenda Strategică a UE pentru 2019-2024. A fost o organizare excelentă, o demonstrație de unitate, dublată de o dezbatere de substanță a unui spectru larg de provocări cu care se confruntă proiectul european – Viitorului Europei. Au fost abordate de către liderii politici și experții prezenți teme fundamentale, precum proiectele alternative pentru viitorul UE, relația transatlantică, apărarea europeană, combaterea dezinformării și vecinătatea Europei. Astfel, în vederea asigurării respectării statului de drept a fost evocată crearea postului de comisar european dedicat garantării valorilor democratice și statului de drept în UE, iar în materie de politică externă nouă state membre, între care și România, vor propune, la Consiliul Afaceri Externe din 17 iunie, măsuri pentru eficientizarea Politicii Externe și de Securitate Comune; opt state din UE s-au pronunțat pentru accelerarea combaterii schimbărilor climatice, propunând alocarea a 25% din bugetul UE pentru aceste acțiuni de protejare a climei; 21 de șefi de state din UE, inclusiv România, au semnat un apel către cetățenii Uniunii de a vota la alegerile europarlamentare. Donald Tusk a convocat, în acest sens, un summit informal în 28 mai, când va fi cunoscută opțiunea cetățenilor europeni. Operațiunea de desemnare a președinților Comisiei, Parlamentului, Consiliului, Serviciului de Acțiune Externă și Băncii Centrale Europene va reprezenta primul test efectiv al spiritului de unitate afirmat la Sibiu.
Unii au aplaudat motivațional întrunirea care a entuziasmat binefăcător unirea, democrația și drepturile civice. Existența cleptocrației în România, a statelor europene care cochetează cu extremisme, a unora din Europa care își manifestă antidemocrația și antiamericanismul se datorează, în bună măsură, îndepărtării națiunilor europene de valorile fondatoare, de bunul simț etic, politic și religios.
„Nu poate exista Europa fără stat de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică. Aceasta este chintesența Europei ca entitate politică“, a subliniat Donald Tusk, președintele Consiliului European, de Ziua Europei, în limba română. Fiind un om sensibil și cunoscând faptul că românii sunt un popor afectiv, a mai spus: „Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă, la fel cum Europa e mândră de dumneavoastră. Pur și simplu m-am îndrăgostit de Sibiu. Toată Europa s-a îndrăgostit de dumneavoastră“.
După 15 ani de la aderarea primelor state estice la UE, liderii europeni au demonstrat, la Sibiu, că sunt capabili să pună între paranteze ceea ce-i desparte și să-și afirme voința de a merge împreună mai departe. A fost o reușită demonstrație de unitate. Ar fi trebuit să-i bucure pe toți că suntem apreciați, tratați ca egalii celorlalți europeni, că s-au rostit discursuri cu atâta simplitate elegantă, deși avem multe lacune în problemele noastre interne, cea mai mare fiind problema cu statul de drept. Ar fi trebui să ne bucurăm că suntem într-o alianță cu celelalte țări ale Europei, o alianță de cea mai bună calitate pe care am avut-o vreodată, cum a afirmat și ambasadorul Emil Hurezeanu. În fond am intrat în Uniunea europeană fiindcă am vrut și fiindcă ni s-a oferit această șansă. Mai mult ca oricând ar fi trebuit să dovedim coeziune.
Ar fi trebuit să apreciem simplitatea și căldura pe care ne-au oferit-o musafirii, simplitatea fiind starea morală a omului care se mișcă esențial și sincer. Simplitatea ca stare morală este o stare originară, legată de începutul ființei. De aceea Evanghelia, cartea simplității și a permanenței vorbește de simplitate. Fiind originară, simplitatea este o stare a firii, o stare a celor care păstrează în sine legătura cu Dumnezeu. Simplitatea dă omului un echilibru interior, o tărie, o mare stăpânire de sine, o curățenie a sufletului. Simplitatea/claritatea este starea morală prin care o seamă de taine ni se deschid. Firescul și armonia ei o fac să rodească și pe o altă dimensiune a vieții, cea a orizontului deschis. Sensul vieții este prins mai ușor și mai adevărat de omul care îți vorbește simplu și clar. Și acesta înseamnă a cunoaște sensul vieții. Sensul vieții nu poate fi cunoscut stând în afara ei, călcând pe un drum greșit, înseamnă a vedea la distanțe mari, a prevedea viitorul. A lupta pentru a se păși pe un drum drept și nu unul greșit. Ni s-a spus… A vorbi simplu și clar înseamnă a-i lumina pe cei din jur. Și așa a și fost.
Am ajuns la întrebarea: Atunci de ce urăsc unii oameni? De ce se chinuiesc unii pe alții? De ce nu au o fărâmă de bunătate și de putere pentru a înlătura urâtul ce îi desparte? Înclinarea spre a face răul e atât de puternică încât pentru a o învinge a fost nevoie de marea dragoste și jertfă a Dumnezeului întrupat…
De ce atâta viclenie, minciună, lipsa curajului de a răspunde pentru faptele de corupție? La Craiova, cu ceva timp în urmă, Președintele partidului conducător, la scenă deschisă a implorat pesediștii să-l scoată din închisoare, la o adică!, dându-se mare luptător pentru patrie. Recent, în aceeași zi de 9 mai, din răzbunare și din orgoliu, a organizat un miting la Iași, alt centru cultural al țării, unde a vorbit – culmea perversiunii și a vicleniei – acuzând Președintele țării și pe membrii partidului cu propriile-i vinovății.
Viața ne dă foarte des acest spectacol: omul bun, omul curat este vânatul celui viclean; acesta din urmă nu poate trăi fără pradă. Acest om îndobitocit de binele material, acest om al prezentului stors de sensuri, acest om își duce viața numai cu perdelele trase, complotist, căzut în propria sa întunecime, îngenunchind criteriile morale și ucigând bunul simț și omenia. Sunt iată oameni care trăiesc dezgustător de plin toate libertățile făpturii decăzute; trăiesc libertatea desfrâului, a minciunii și a furtului; libertatea tuturor păcatelor, libertatea care distruge, care schimbă viața oamenilor din jur într-o mlaștină. Și care incită prin discursul lor la violență. Mahatma Gandhi, liderul indian, avea dreptate când enumera rădăcinile violenței: „Bogăție fără muncă, plăcere fără conștiință, cunoaștere fără caracter, comerț fără moralitate, știință fără umanitate”.
Oameni necăjiți pe care președintele partidului conducător i-a cărat la Iași ca să-și satisfacă orgoliul. Oameni pentru care sărăcia a devenit o stare de normalitate. Unii dintre ei poate au aflat pe drumul care ducea la Iași pentru ce erau cărați acolo, pentru ce deveniseră dintr-o dată atât de importanți, fiindcă în satele noastre nimeni nu se mai ocupă de educația oamenilor. Înainte erau dascălii, preoții care îi informau și le dădeau sfaturile cele mai bune. Astazi primarul le ordonă și ei execută, în speranța că li se va da în schimb ceva. Nu există niciun program coerent de dialog cu satul românesc. Se mai adună bărbații la cârciuma satului și cel mai guraliv le mai spune câte ceva care este fals, dar sigur pentru ceilalți. Cine să le vorbească de demontarea statului de drept și de consecințele nefaste? Cine să le vorbească de hoție când prim ministrul îi învață că mita este un obicei românesc, un fel de a mulțumi. „Imbecilitatea oamenilor este întotdeauna o invitație către nerușinarea puterii”, spunea eseistul, filozoful Ralph Waldo Emerson.Primarii i-au umilit dându-le ordinul să se îmbarce în autocarele aduse la dispoziție, li s-au dat în mâini niște pancarte și li s-a spus să strige „PSD ! PSD!” Când au ajuns, s-au împărțit în două categorii: unii care nu știau mulți dintre ei de ce se strigă împotriva lor, și alții cu ceva funcții pe la primăriile satului sau în organizațiile de partid, strigau înfierați „PSD, PSD!” „O mână de derbedei” strigă conducătorul partidului. Și mă gândesc că Iliescu le spunea „golani” „Unii dintre romani care se cred europeni pana la trădare”. Adică cum? Europenii au trădători printre ei? Sau, trebuie să fii trădător ca să ai acces la Uniunea Europeană? Mai mare barbarie, mitocănie, obrăznicie, mai mare tupeu, nici nu se poate imagina. Barbaria este o stare primitivă de dezvoltare social-culturală, o atitudine, comportare care dovedește lipsă de respect, dispreț sau ură față de cultură și de civilizație.
Deh! Bine spunea Esop, scriitor antic grec, cunoscut pentru fabulele lui: „Pe hoții mărunți îi trimitem la spânzurătoare, iar pe cei mari îi numim în funcții publice”. Dar, istoria, uneori, se repetă!
Se face politică, Partidele s-au mobilizat înaintea referendumului din 26 mai. Politicienii se arunca în arenă, gata de luptă. Mulți fără pricepere, dar plini de orgolii, prezenți în lista „penalilor corupți”. Unii/unele pesediști/pesediste obraznici, vocali, tupeiști până la limita nesimțirii.
Un comentator scria: „Întotdeauna prostimea este docilă, ușor de manipulat, ușor de dus cu vorba. Și ușor de intimidat de către primar, popă, polițist. Merge la vot în mod disciplinat, ca vita la tăiere”. Cam dur spus, dar pe undeva aproape de adevăr. Politicienii se fac că nu înțeleg că poporul nu mai suportă hoția, incompetența și minciunile. Uimită și parlamentara, pesedistă de primirea de la Iași! Zbierând din toți plămânii, până la lacrimi să convingă oamenii cât de mult își iubește țara, a plecat din Iași în huiduielile mai multor protestatari. Demnitarul s-a speriat atunci când a văzut mulțimea care o aștepta la ieșirea din hotel a început să strige „nu pot să ies”, și a putut pleca doar sub protecția jandarmilor.
Altă formațiune în frunte cu prim ministrul s-au orientat spre Arad și Timișoara, neajungând la ultima destinație programată, oprindu-se într-o localitate din apropiere, au fost întâmpinați cu proteste. „Siderată sunt…” (vai!) de protestele celor care nu au fost aduși cu autobuzele pe banii poporului, dar afirmând totodată că nu se teme de proteste. Prim ministrul nu este siderat de propria incompetență și ticăloșie. Normal ar fi trebuit să-și dea demisia.
Sunt partide, politicieni, activiști civici și intelectuali publici care luptă împotriva corupției, împotriva clasei politice lipsite de credibilitate și de pricepere, precum și pentru întărirea instituțiilor statului (în special a celor judiciare și speciale). Alte partide și alți politicieni, activiști și intelectuali luptă la rândul lor, pentru bunăstarea generală, pentru dezvoltarea țării, pentru lărgirea clasei mijlocii, pentru locuri de muncă, pentru – cu adevărat – mai mulți bani în buzunarele cetățenilor. Ar trebui să existe o unitate între ei, pentru a învinge, iar oamenii să se trezească din amorțeală, să gândească pentru binele lor, al copiilor și nepoților, respingând politicienii corupți, incompetenți și având încredere în cei cinstiți care vor să aducă un trai mai bun oamenilor acestei țări, bazat pe cinste, competență și moralitate.
Votul din 26 mai este o șansă, poate unica șansă! Oamenii să judece dacă trăiesc bine, dacă sunt mulțumiți de viața pe care o duc, să se întrebe dacă vor să trăiască mai bine și să-și pună speranța în oamenii drepți și cinstiți.
Vavila Popovici – Carolina de Nord
