Înfiinţat în 9 noiembrie 1969, cenaclul H.G. Wells Timişoara este clubul science-fiction cu cea mai longevivă activitate din România. Sfera de interes a membrilor cenaclului o constituie literatura şi arta science-fiction şi a domeniilor conexe.   Începând din anul 2012, organizarea sa a fost preluată de Asociaţia “Wells Timişoara”.
O istorie a anticipaţiei timişorene ar trebui, poate, să înceapă cu anul 1869, când, în “Temesvarer Zeitung”, apare utopia Timişoara în anul 2069, semnată cu pseudonimul Dioscorides.   Vom opri, însă, maşina timpului cu un secol după încercarea utopistului (şi cu un alt secol înaintea vremii descrise în proza acestuia), în 1969. În acel an, la 9 noiembrie, ia fiinţă, la Casa de Cultură a Studenţilor, cenaclul de literatură şi artă ştiinţifico-fantastică “H.G. Wells”, avand ca membri pe:   studenţii Lia Voinea, Ion Cartianu, Viorel Coifan, Radu Rusu, Doru Treta, elevul Lucian Ionică şi scriitorul Laurenţiu Cerneţ. Cel care dă impulsul necesar, concretizând o idee ce plutea în aer, este scriitorul Adrian Rogoz, redactorul, timp de douăzeci de ani, al Colecţiei “Povestiri ştiinţifico-fantastice”, animator generos al vieţii de fandom. La Timișoara apărea revista Paradox, prima din domeniul SF.
„Paradox”-urile dinainte de 1989 (inclusiv) au apărut sub egida Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara (care găzduia şi întâlnirile cenaclului „H.G. Wells”), în diverse „formule”.
„Paradox” nr. 1, datat noiembrie 1972, poartă, pe pagina de titlu, antetul:   Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti / Centrul Universitar Timişoara / Casa de cultură a Studenţilor. Titlul este   PARADOX / fanzin al Cenaclului de literatură ştiinţifico-fantastică „H.G. WELLS”. Revista a fost tipărită în 12.000 de exemplare.
„Paradox” nr. 2 (singurul din „epocă” ce poartă numărul pe pagina de titlu), datat martie 1974, are acelaşi antet şi acelaşi subtitlu. Pentru a simplifica oribilul parcurs al (a)vizelor şi aprobărilor, lung şi labirintic, s-a optat pentru o soluţie mai uşor de finalizat: fanzinul a fost şapirografiat în 99 de exemplare.
Începând cu   Paradox  nr. 3, se găseşte o formulă de succes care rezolvă, din punct de vedere administrativ, apariţia revistei. Până atunci, lupta cu „organele” trebuia dusă pentru fiecare număr în parte. Denumirea de fanzin deranja şi ea! Acum, fanzinul devine, formal,   supliment al revistei „Forum studenţesc”, revistă a C.U.A.S.C. din Centrul Universitar Timişoara. Din punct de vedere practic, cenaclul „H.G. Wells” realiza, integral, una din cele zece apariţii anuale ale „Forum”-ului. Fără imixtiuni din partea redacţiei „Forum”, chiar beneficiind de ajutorul acesteia, dacă era cazul; fără probleme cu „aprobările”, cu „cota de hârtie” ş.a.m.d., formula a funcţionat din 1978 până în 1989, cu mici variaţiuni.   Paradox nr. 3  este un număr „de tranziţie”: păstrează formatul A4 al numerelor 1 şi 2 şi coperta cartonată, pe fond roşu. Antetul este acelaşi, dar titlul este  PARADOX / Supliment „Forum studenţesc”, revistă a U.A.S.C. din C.U. Timişoara, editat în colaborare cu Cenaclul de literatură ştiinţifico-fantastică „H.G. Wells” al Casei de cultură a studenţilor.
Cenaclul Helion a apărut în primăvara anului 1980 la inițiativa lui Cornel Secu căruia i s-au alăturat Dusan Baiszki, Geza Bara și nu în ultimul rând Lucian Ionică, Silviu Genescu și Marcel Luca. Într-o perioadă când era aproape inposibil să editezi o revistă a fanilor, numită fanzin, acești entuziaști, reușind să învingă barierele aprope insurmontabile impuse de sistemul comunist, au reușit să editeze mai multe numere ale revistei HELION, începând cu anul 1981. Cenaclul Helion există de 30 de ani și nume importante ale culturii s-au perindat prin interiorul acestui atelier de creație. Cenaclul a inițiat Sesiunea Helion anuală, concursuri de proză scurtă și traduceri de povestiri S.F. românești într-o limbă străină, antologii de povestiri S.F. românești, editare de Almanahuri S.F. românești, lansarea caietului de teorie, critică și istorie literară S.F. Biblioteca Nova, organizator al primului Congres European de Science-Fiction din România – EUROCON 94, fanzinul HELION devenit de mult o revistă respectabilă. Și toate acestea reprezintă doar o parte din activitatea remarcabilă a Cenaclului Helion din Timișoara care nu mai este doar un simplu cenaclu ci o adevărată mișcare spirituală națională, conștiință a viitorului.
Iar în aceste zile apare numărul o sută din revista Clubului Helion. O sută de numere ale unei reviste, indiferent din ce sferă tematică ar fi, reprezintă o performanță notabilă, în spatele ei fiind o echipă de profesioniști sau de amatori. Dacă e de amatori, adică de oameni care fac acel lucru fără să fie plătiți, numai din pasiune, e cu atât mai de apreciat acest fapt.
O sută de numere din HELION ONLINE înseamnă aproape zece ani de muncă susținută pentru o cauză nobilă: promovarea sefeului românesc.
Primul număr din Helion Online a apărut la sfârșitul lunii aprilie 2010. Motivul principal a fost unul economic, legat de mizeria decontării revistei tipărite Helion, dar și a altor titluri tipărite de către Asociația Helion și Editura Bastion: Almanahurile Science-Fiction și Estival Science-Fiction.
Reluarea tipăririi seriei noi a revistei Helion în 2006 cu șase apariții anuale și cu tiraje de 5.000 de exemplare, cu distribuție națională a însemnat o experiență   tristă. Rodipetul, Simetria sau Propress au fost firme de distribuție de presă și tipărituri conduse de profitori, așa cum a fost și în cazul rețelelor de distribuție carte Divertas sau Carturești. O figură sinistră a capitalismului dâmbovițean o reprezintă frații libanezi Awdi, cu dublă cetățenie, libaneză și americană, cumpărători ai Rodipetului în guvernarea A. Năstase și a lui Micky Șpagă, cei are din cei 907.000 lei datorați firmei Anmavas, prin care s-a făcut distribuția revistelor Helion, a almanahurilor Science-Fiction și a seriei de cărți polițiste a plătit numai 124.000 lei,restul neplătindu-i nici în ziua de azi.
Aceste lucruri ne-au făcut să reducem tirajele la revista tipărită, să nu mai tipărim almanahurile (cu tiraje de 15,000, 20.000 si 25.000 de exemplare și cu un procent de vânzare cuprins între 89 si 93% din totalul tirajului). A urmat apoi   reducerea periodicității revistei Helion de la șase apariții anuale la trei, la două apoi la una, fără distribuție națională.
Următorul pas a fost apariția revistei electronice Helion. Costuri mult mai mici, cu posibilitatea sporirii numărului de cititori.
S-au menținut rubricile fanion ale revistei LABORATOR SF, MERIDIAN SF, PE SCURT DESPRE PROZA SCURTA, adăugându-se altele noi; CRONICA DE FAMILIE, susținută de Mircea Opriță, INTERNEXT   susținută de Lucian-Vasile Szabo, CAREVASĂZICĂ (Cornel Secu), FOTOTECA HELION, GALAXIA IMAGINARULUI (realizate de Darius Hupov), rubrica de știință avându-l ca titular pe Adrian Chifu.
Interesantă a fost evoluția numărului de vizitatori unici și a numărului de accesări   la fiecare număr:
a) după primele două numere aveam peste 500 de vizitatori unici și peste 4.000 de accesări,
b) după primele cinci numere aveam peste 4.000 de vizitatori unici și peste 29.000 de accesări,
c)după numărul nouă am depășit numărul de 5.000 de vizitatori unici   și peste 37.000 de accesări.
Administratorul site-ului, Dacian Străin, monitoriza printr-un program special accesarea fiecărei rubrici din Helion Online, iar rubrica CAREVASĂZICĂ aduna accesări cât toate celelalte rubrici la un loc.
Toate publicațiile sf online din Romania (Nautilus, Gazeta SF, Galileo, S.R.S.F. transformat ulterior în Fantastica) nu ajungeau împreună la jumătatea numărului de vizitatori unici   și accesări pe care i-a avut Helion online în perioada 2010-2013.
După Dacian Străin pentru scurtă vreme a fost administrator de site Dan Judea, care a avut proasta inspirație să schimbe denumirea domeniului din .ro in .eu. Din acest motiv numărul de vizitatori unici a scăzut dramatic, ajungând să fie ca la primele două   numere.
A fost o experiență nefericită, care ne-a costat foarte mult.
George Țugurlan a fost administratorul de site cu cele mai lungi state de serviciu. Aproape 40 de numere. De la numărul 68 până la numărul 98 administrator de site a fost Daniel Timariu.
De la numărul 1 și până la numărul 68 redactor-șef a fost Cornel Secu, iar de la numărul 68 și până la numărul 98 a fost Lucian-Vasile Szabo. De la nr 99 redactor-șef este Adrian Bancu. Daniel Timariu a schimbat în bine fața revistei. După numarul 80 greul revistei a căzut pe umerii lui Daniel Timariu, redactorul șef si redactorul-șef adjunct (Darius Hupov) având contributții modeste în selecția materialelor și managementul general al publicației.
În toți cei aproape zece ani de existență a revistei HELION ONLINE calitatea publicistică a fost la un nivel ridicat, superior celorlalte publicații de gen. Pe ansamblu s-a apreciat originalitatea lucrărilor, fie proză ,eseu, notă sau știre, dar și calitatea ideatică sau scrierea.
Ruptura produsă în luna august a.c. datorită proastei gestionări a unei situații de criză indusă de Darius Hupov a creat o rană   adâncă în eșafodajul Helion.
Sperăm să se vindece cât mai repede, iar calitatea revistei electronice să nu aibă sincope.

HELION ONLINE este deja un nume, care se adaugă celorlate publicații de prestigiu ale clubului Helion: revista tipărită HELION și BIBLIOTECA NOVA.

1 COMENTARIU

  1. […] 100, dar, am realizat că nu are rost, atâta vreme cât există pe piață o revistă a cărei calitatea publicistică a fost la un nivel ridicat, superior celorlalte publicații de gen. Nu are rost atâta vreme cât sunt entități care refuză alte voci decât cele agreate de […]

Comments are closed.