Premiile festivalului
• Premiul I – Viorel Mureşan, pentru volumul „Buchetul de platină”
• Premiul II – Ştefan Doru Dăncuş, pentru volumul „Scrum/Cendre”
• Premiul pentru debut – Dorel Todea, pentru volumul „Ruga de veci”
• Premiul din partea Cenaclului literar artistic „Andrei Mureşeanu” – Adriana Lisandru, pentru volumul „Despre ea, niciodată”
• Premiul pentru volum în manuscris, oferit de Editura Grinta – Adeline Adriana Timiş, „Timpul nu a mai avut răbdare”
• Premiul Despărţămîntului Vişeu-Iza al Astrei – Ioan V. Maftei-Buhăieşti, pentru volumul „Mic tratat la chipul din oglindă”
• Premiul Asociaţiei cultural-turistice „Hiperboreea” – Ion Bogdan, pentru volumul „Valea Pământului”
• Premiul Fundaţiei „Anca Maria Sasu”, in memoriam – Elisabeta Maria Ciuban
• Premiul Editurii Transilvania – Bianca Grad
Revistele literare, în centrul atenţiei la Vişeu de Sus
Ediţia a XXXIII-a a Festivalului interjudeţean de literatură şi folclor “Armonii de primăvară”, desfăşurată week-end-ul trecut la Vişeu de Sus, sub atenta coordonare a omului de cultură Lucian Perţa, a avut, ca de fiecare dată, o zi dedicată poeziei şi una menită să delecteze spectatorii prin cântecul şi dansul popular. Sâmbătă, în sala de şedinţe a Primăriei, s-a desfăşurat o dezbatere pe tema problemelor pe care le întâmpină azi revistele literare, discuţie la care au luat parte reprezentanţi ai unor reviste de cultură în format tipărit şi electronic din Londra, Târgovişte, Bistriţa, Zalău şi Satu Mare.
O problemă majoră: difuzarea
După scurte introduceri rostite de Lucian Perţa şi primarul Vasile Ciolpan, cel care a spart gheaţa dezbaterilor a fost George Vulturescu, poetul sătmărean care conduce revista de tradiţie “Poesis”: “Cred că prin astfel de întâlniri nu rezolvăm mare lucru, nu rezolvăm probleme ale literaturii, poate doar ne văicărim puţin şi schimbăm multe gânduri şi multe cărţi”, a început el, într-o notă mai degrabă pesimistă. Apoi, Vulturescu a prezentat, pe scurt, revista “Poesis”, care apare din 1990 şi care, de anul trecut, are o nouă “ramură”, revista “Poesis internaţional”. “Dacă publică poezii în engleză şi franceză, nu înseamnă imediat că revista este internaţională. Literatura română nu are audienţa meritată în spaţiul european, dar, probabil, şi din vina noastră”, a spus Vulturescu, atrăgând apoi atenţia asupra faptului că şi în interiorul ţării difuzarea revistelor literare lasă mult de dorit.
Proiectul primei agenţii literare, conturat de Ştefan Doru Dăncuş
În aceste condiţii, unii oameni de cultură propun ca alternativă revistele online, precum “Faleze de piatră” a proiectului “Cititor de proză”, cu sediul la Londra. Din partea acestei reviste a vorbit criticul literar şi eseistul Virginia Paraschiv, redactor, care a arătat că “Faleze de piatră” “propune o varianta unei Românii creatoare, profunde, dinamice şi serioase” şi care i-a îndemnat pe toţi cei cu talent literar sau pasionaţi de literatură să se logheze pe “Cititor de proză”. Ştefan Doru Dăncuş, poet şi realizatorul revistei “Singur” de la Târgovişte a arătat, pe scurt, diferenţele dintre o revistă tipărită şi una online: “Internetul mizează pe libera exprimare a tuturor, în timp ce revistele tipărite apar în baza unor selecţii sau afinităţi. Dar Internetul e foarte bun, pentru că de acolo poţi selecta scriitori pe care să-i publici şi în revistele tipărite. Eu am creat grupul media “Singur” pe care vreau să-l transform în prima agenţie literară din România, care va promova valori selectate de oameni avizaţi”. George Vulturescu i-a dat dreptate: “Scriitorul român nu are impresar, el îşi vinde singur cartea. De aceea e important să ne întâlnim în câteva locuri din ţară unde au loc evenimente literare. Aceste întâlniri ţin loc de difuzare, de fapt. Agenţiile ajunse pe mâini bune vor fi foarte benefice pentru soarta scriitorilor”.
Pro şi contra revistelor online
“Problema cititorului e felul în care presa literară se regăseşte în chioşcuri”, şi-a început intervenţia profesorul de istorie şi scriitorul Marian Nicolae Tomi din Vişeu de Sus. “”Nord Literar” e o revistă a Maramureşului, dar apare la Vişeu într-un exemplar sau două, pe care le cumpăr eu. Cred că lipseşte un distribuitor naţional. E foarte trist acest lucru. Îmi aduc aminte că atunci când eram elev de liceu fugeam la chioşc să fiu printre primii care prind “Luceafărul” şi “România literară”. Din păcate, azi nu cred că mai există aceeaşi patimă printre elevi”, a spus M.N. Tomi, trecând, apoi, la o altă problemă: “Aceste publicaţii au un concurent – revistele online. Eu, personal, nu sunt un mare amator al lor, poate că sunt conservator. În mediul online am senzaţia că totul zboară în necunoscut, poate chiar dispare. Prefer revista pe hârtie, care mi se pare că are mai multă durabilitate, dar la care îmi place şi culoarea, îmi place şi mirosul, îmi place să o simt, ca pe-o femeie. Femeia mea, revista!” La asemenea afirmaţii, Virginia Paraschiv a simţit nevoia să vină cu mici precizări în apărarea revistelor online: “Şi internetul este tot un agent literar. Prin hipermediatizare pe Internet a textului literar, vin sponsorizări pe anumite texte şi textul virtual se transformă în carte tipărită”.
Revistele literare nu se regăsesc în biblioteci
La întâlnire a participat şi Echim Vancea, poet, editor şi directorul Bibliotecii Municipale “Laurenţiu Ulici” din Sighetu Marmaţiei: “E trist că revistele literare nu se regăsesc în biblioteci. Avem abonamente făcute la terminarea anului financiar şi totuşi revistele nu ajung în biblioteci pentru că dau faliment sau nu-şi mai continuă activitatea. Nu credeţi că am putea fi, la rândul nostru, un partener onest prin abonamentul acela, chiar dacă el e mic?” Echim Vancea a făcut, apoi, referire la calitatea unor reviste literare: “De multe ori apar reviste literare, dar lipsesc forţe locale care să ţină o gazetă, lipsesc numele care să ţină sus ştacheta. Apar orgoliile locale şi atunci scot o revistă literară în care îşi varsă umorile. Se pun, astfel, beţe în roate culturii, literaturii adevărate. Astăzi, revistele literare sunt enorm de multe, foarte diferite, dar majoritatea sunt doar nişte magazine culturale, nişte kitschuri”.
Expoziţie de arte plastic şi de fotografii vechi
La dezbatere au mai participat poetul şi criticul literar Aurel Pop, care conduce revista “Citadela” din Satu Mare; scriitorul Mihai Ganea, directorul Editurii Transilvania; poetul Ion Bogdan din Baia Mare, realizatorul revistei “Calendarul Maramureşului” şi directorul Editurii Cybela; poetul Dorel Todea, reprezentantul Radio Sighet; poetul şi prozatorul Olimpiu Nuşfelean, care conduce revista “Mişcarea literară” din Bistriţa; George Ţâra, care realizează revista “Eco Terra” a Institutului de Cercetare şi Proiectare din Bistriţa; poetul Viorel Mureşan, care conduce revista “Caiete silvane” din Zalău; poetul Vasile Muste, directorul Casei de cultură din Sighetu Marmaţiei. Discuţiile au fost completate de prezentarea unor cărţi apărute la Editura Transilvania, Editura Grinta şi Editura Singur. Cu această ocazie a avut loc prima lansare a cărţii “Ţiganii, aurul şi diamantele”, de Samson Iancu, cea mai recentă apariţie la Editura Singur din Târgovişte. De asemenea, în holul Primăriei a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură, grafică şi sculptură realizată de elevi coordonaţi de prof. Ghertruda Zsegora. După încheierea dezbaterilor, invitaţii au vizitat sediul Asociaţiei Cultural-Turistice “Hiperboreea”, condusă de fostul bibliotecar Adrian Mandric, unde au admirat o interesantă expoziţie de fotografii vechi înfăţişând oamenii şi locurile Vişeului şi ale Văii Vaserului.
Organizatorii Festivalului “Armonii de primăvară” au fost Primăria şi Consiliul Local Vişeu de Sus, Casa orăşenească de cultură, Cenaclul literar “Andrei Mureşeanu”, Despărţământul Vişeu-Iza al Astrei, Societatea Cultural-Turistică “Hiperboreea”.
