O uniformă, o pereche de pantofi şi un abecedar pentru copiii nevoiaşi din comuna Jilava
Jilava este o comună în județul Ilfov, Muntenia, formată doar din satul omonim, de reședință. Comuna a devenit notorie datorită penitenciarului Jilava, unul dintre cele mai mari și mai faimoase din România, folosit de diferitele guverne românești pentru încarcerarea deținuților politici.
Comuna este amplasată la sud de București, de-a lungul șoselei DN5 și al căii ferate ce leagă Bucureștiul de Giurgiu. Aici există trei obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din 1817, și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din 1843. Un al treilea monument, cișmeaua Radu Vodă din strada Mierlari, este clasificat ca monument de for public. Alte două monumente, măresc lista obiectivelor turistice ale acestei comune: Monumentul Eroilor Ruşi şi Monumentul dedicat celor căzuţi în Războiul de Independenţă din 1877-78.
Jilava are două şcoli gimnaziale care şi-au deschis porţile la data de 16 septembrie pentru a-şi primi elevii. Una dintre ele, şcoala din “Țigănie”, după cum o numesc toţi localnicii, situată la intersecţia străzilor Verii şi Gării, în estul comunei , a început acest nou an şcolar cu dreptul! La data de 1 septembrie 2013, şcoala şi-a redobândit personalitatea juridică, devenind oficial: Școala Gimnazială nr. 2 Jilava. Un cadou pentru cei 50 de ani de existenţă pe care îi implineşte clădirea şcolii în acest an.
„Şcoala dispune de 5 săli de clasă şi de un laborator de Informatică.” ne spune directorul şcolii, profesorul de istorie Stoica Stan. „La începutul anului şcolar 2012-2013 a fost amenajată Clasa Pregătitoare, conform standardelor şi directivelor stabilite de Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov. Şcoala nu are o grădiniţă în structura ei, dar colaborează cu Grădiniţa nr. 2 din com. Jilava. Şcoala are un proiect ‚Şcoală după Şcoală’pentru anul şcolar 2013 – 2014, cu un grup ţintă de 24 de elevi. În prezent, în şcoală se desfăşoară trei proiecte:
1. ‚Hai la Şcoală’, în parteneriat cu UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (grup ţintă de 30 de elevi)
2. ‚Educaţie pentru viaţă’, proiect care are ca obiective reducerea abandonului şcolar, continuarea studiilor şi integrarea socială a elevilor (grup ţintă clasele VII -VIII)
3.’O clasă mai curată, o atmosferă mai civilizată’, proiect care are ca obiectiv menţinerea unei admosfere plăcute, calde, civilizate, în şcoala noastră (grup -ţintă: toate clasele).” a încheiat directorul şcolii, profesor de 15 ani la acesastă instituţie de învăţământ.
Prima zi de şcoală este în viaţa unui copil un moment de neuitat. Cu ghiozdanul în spate, cu uniforma curată şi apretată şi cu flori în mână, generaţii după generaţii copiii au păşit pragul şcolii deschizându-şi un drum spre viitor. „Cine are carte, are parte” spune un proverb românesc. Dar oare aceste lucruri sunt valabile pentru toţi copiii? Ei bine, nu. Sunt multe familii care nu-şi permit luxul de a avea o uniformă, o pereche de pantofi , un ghiozdan şi un sandviş cu care să mergi la şcoală. Comunitatea din jurul acestei şcoli din Jilava, se numără printre locurile cu familii care nu au strictul necesar pentru un copil ajuns la varsta preşcolară sau şcoalară. Copiii nevoiaşi din acest cartier al comunei, nu au ce îmbrăca, nu au cu ce cumpăra rechizite şi categoric nu au posibilitatea de a avea ceva de mâncare pentru pauza de masă din timpul orelor de curs.
Doi oameni inimoşi ai comunei, preotul Eugen Stoica şi preotesa Ana Maria Stoica, s-au hotărât să pună capăt acestor probleme şi să dea posibilitatea copiilor din jurul Şcolii Gimnaziale nr. 2 din Jilava, să-şi înceapă prima zi de şcoală în uniforme noi. Dacă la început totul li s-a părut un vis, iată ca în această toamnă, visul a devenit realitate şi elevii clasei a I-a de la şcoala din „Ţigănie” au primit nu numai haine noi, dar şi pantofi noi din piele, oferiţi fiecărui copil de Dorel Acsinte. Efortul soţilor Stoica şi al celor care i-au ajutat prin donaţiile făcute, nu s-au oprit doar la elevii de clasa I. Toţi elevii şcolii, aproape 200 de copii, vor primi uniforme până la sfârşitul anului. Numai stăruinţa şi dorinţa unor astfel de oameni au făcut posibil realizarea unui astfel de proiect. Nu le-a fost uşor şi o recunosc amândoi, iar acesta este doar începutul! Aceşti copii sunt marginalizaţi de cele mai multe ori din cauza situaţiei lor financiare sau din cauza etniei, două motive resimţite de preotul care îi consideră pe toţi, copiii lui Dumnezeu. „Am bătut la multe uşi până am ajuns să gasim sprijinul de care am avut nevoie” ne-a spus preotul Eugen Stoica. „Cel mai mult ne-au ajutat prietenii. Restul oamenilor sunt încă reticenţi. Avem încă mult de muncă. Problemele sunt multe în familiile acestor copii. Unii nu pot fi înscrişi la şcoală pentru că nu au o adresă, casele lor nu sunt pe harta comunei. Şi sunt copii de toate etniile: romi, bulgari, greci, turci şi români. Sunt familii mixte.Vrem acum să le arătam că eforturile noastre nu au fost în zadar. Avem planuri mari cu această şcoală. Vrem să construim şi o grădiniţă, o sală de sport, o cantină şi tot ce este de cuviinţă pentru ca şi aceşti copii să se bucure la fel ca toţi ceilalţi de la şcolile din jur.” Preot în parohia Jilava, părintele Eugen Stoica a venit în părţile locului cu doar 3 ani în urmă. Se implică în viaţa acestor familii şi îşi doreşte să-i ajute, să-i călăuzească pe un drum care în timp să le uşureze existenţa. Nu este uşor. Dar are nădejde în Dumnezeu că munca lui va da roade.
