Botoșaniul literar. Succint reportaj de la Festivalul „Umor fără frontiere în Ţara de Sus”, com. Vama, jud. Suceava, ediția a III-a
,,Este un miracol ceea ce se întâmplă aici la Vama, unde este prezentă floarea umorului românesc.”
(George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România)
…Botoșani-Dumbrăveni-Suceava-Stroiești-Ilișești-Păltinoasa-Gura Humorului-Frasin-Vama, minunat traseu turistic, m-a purtat către un scurt raid de plăcere, trăit cu maximă intensitate timp de trei zile, până în județul învecinat, la Festivalul „Umor fără frontiere în Ţara de Sus” găzduit de comuna Vama, frumoasă așezare multiseculară din zona de munte la întretăierea Obcinei Feredeului, Obcinei Humorului și Masivului Rarău. Am ținut să fiu prezent la acest binecunoscut eveniment cultural, ajuns deja la ediția a III-a, pentru un scurt interviu din trei întrebări existențialiste cu actorul Dorel Vișan, pe care l-am urmărit nu demult într-un monumental interviu acordat recent pe Realitatea TV prezentatorului Rareș Bogdan, în care acuza, printre numeroase altele, lipsa de moralitate a societății ca prim factor responsabil pentru degringolada cu specific românesc din perioada istorică postdecembristă.
Din păcate, nemuritoarele Legi ale lui Murphy nu iartă mai niciodată bunele intenții și așa s-a făcut că stringente probleme de ultim moment l-au împiedicat pe invitatul de onoare să participe, lucru regretat sincer de către foarte mulți dintre cei prezenți la festivitate, dintre care, foarte probabil, primul am fost eu.
…Pensiunea Casa Lucan. Îl aud pe proprietarul pensiunii unde am fost cazați, Constantin Lucan, povestind în stilul unic al lui Creangă o mulțime de întâmplări picante cu amănunte savuroase din perioada unei copilării deloc fericite si despre fostul meu coleg si primar de Vama, Dorin Preutescu…
…,,Muzeul Oului” din Vama. O urmăresc cu atenție pe prof. Letitia Orșivschi în timp ce prezintă cu profesionalism originala expoziție de peste 3.000 de ouă încondeiate de păsări și reptile, de la porumbel, struț, vrabie, crocodil, broască țestoasă și câte altele până la incredibila șopârlă gecko!
Privind cu admirație la impresionanta înșiruire de exponate fascinante care de care mai aparte, mi-a răsărit în minte următorul catren umoristic: ,,Cu vorbe grele ca de plumb,/ Un invitat nițel pilit/ M-a întrebat nedumerit: / Bre, care-i oul lui Columb?/ ”.
…Ascultându-l cum își deapănă în câteva cuvinte viața pe părintele surorilor Letiția și Cătălina Orșivschi, conștientizezi ce înseamnă o viață de muncă în condiții vitrege și mândria de a fi făcut ceea ce trebuie, un om împăcat cu soarta și cu cei din jur, având sentimentul datoriei împlinite față de familie și societate.
…Cele mai frumoase aprecieri și respectuoase mulțumiri pentru implicarea în susținerea financiară și organizatorică a trioului formidabil compus din dr. Sorin Cotlarciuc, directorul festivalului, Ioan Mugurel Sasu- președintele executiv al cenaclului ,,Nectarie” și Cătălina Orșivschi ca gazdă de facto.
…George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România: ,,Cu umorul nu e de glumă!”, ,,Epigramiștii sunt scriitorii literați și nu bufoni”, ,,Aici este un summit de mansardă care începe în timp ce summitul NATO din Țara Galilor tocmai se încheie”, ,,În 1914 a fost întocmită prima antologie a umorului de către ofițerul Sofronie Ivanovici, e un secol de atunci”, ,,Aniversăm 120 de ani de la nașterea și 50 de ani de la moartea lui Păstorel Teodoreanu, alături de Cincinat Pavelescu, zeu titular al epigramei”, ,,Sunt 150 de ani de atestare a epigramei culte”, ,,Românul este poet, dar și epigramist”, ,,Se poate face cultură la nivel înalt și în localitățile mici”).
…Dr. în epigramistică, Elis Râpeanu, doamna epigramei românești, binevoitoare, plăcută și amabilă la cei 75 de ani aniversați pe care nu-i arată, cu acel atât de rar al șaselea simț al păstoririi mai tinerilor confrați, în câteva minute mi-a limpezit multe dintre acele pete albe din știința compunerii unei epigrame: ,,Epigrama e o constatare versificată a unei anume situații, a nu se confunda cu alte genuri literare”, ,,Epigrama trebuie să fie rotundă, fără cuvinte în exces și aproape să nu aibă nevoie de titlu”, ,,Este recomandabil un număr de 7-11 silabe în vers”, ,,Marșul se începe întotdeauna cu stângul pe tobă, ai grijă la primul pas, să fie musai cu stângul!”, ,,Ion Ionescu Quintus își merită locul alături de Păstorel și Cincinat”, ,,În adolescență am fost vicecampioană națională la gimnastică”, ,,Sunt extrem de supărată de atitudinea distantă și arogantă a unora dintre diriguitorii unei anume uniuni de scriitori”.
…Cornel Udrea- umorist pur-sânge, unul dintre stâlpii de bază ai umorului românesc autentic, întotdeauna la îndemână cu un neiertător scorpion cu plumbi pentru cei prinși pe picior greșit: ,,Entuziasmul, factorul catalizator al fenomenului satirico-umoristic”, ,,Autorii de epigrame trebuie să fie recunoscuți ca scriitori de cea mai bună factură”, ,,Picătura de umor este expresia inteligenței”.
…Mihai Sălcuțan (vicepreședintele Uniunii Epigramiștilor, unul dintre reperele umorului românesc).
…Alexandru Câțcăoan, directorul Casei de cultură din Bistrița, cerber cu priviri de șoim asupra ansamblului realităților sociale și culturale din țară.
…Lucian Perța (regele parodiei românești și câștigătorul concursului de epigramă la ,,foc de chibrit”). Încă mai regret că nu am avut încredere – era pentru prima și întâiași dată- să introduc în pălăria onorabilului juriu prezenta compoziție pe care am găsit-o acasă pe o hârtie mototolită în buzunar: ,,/Privind retrospectiv concursul, / Eu zic că sunt câștigătoare,/ Căci mie mi s-a spus: ratare,/ Iar celorlalți… să plimbe ursul!/).
…Carmen Veronica Steiciuc (competență, seriozitate și multă înțelegere față de inerentul dat cu stângu-n dreptul al unora dintre noi).
…Vasile Larco (experimentat scriitor, inspirat epigramist, tot respectul!).
…Ananie Gagniuc (nici mai mult, nici mai puțin, ar fi trebuit să plătim bilet ca să-i ascultăm recitalurile!).
…Ioan Petru Gârda (cult, meticulos, cu darul dialogului echilibrat, ai multe de învățat de la dumnealui).
…Victor Minea, Laurențiu Bădicioiu, entuziaștii lideri ai Festivalului ,,Romeo și Julieta” de la Mizil.
…Efim Tarlapan (de neuitat, greu de egalat, mereu printre ,,dueliștii” manifestării).
…Gheorghe Bâlici (excepțional săgetător, admirabil în clinciurile cu replici-fulger: ,,Nu voi citi din epigramele trimise, pentru a nu se spune pe la colțuri că meritam de departe primul loc!”).
…Ion Diviza (cu Gheorghe Bâlici pe același calapod, ne-a încântat cu un catren de legendă de Efim Tarlapan: ,,Chișinău și București, / Două state românești,/ Ar fi foarte fericite/ De-ar fi… Statele Unite!”).
…Vasile Vajoga (talent literar iscusit la numere de iluzionism).
…Lucreția Lucuțar (distinsă profesoară, om de cultură înnăscut).
…Emil Ianuș (senator de drept în satiră și umor).
…Constantin Moldovan (primarul de la Mănăstirea Humorului, mereu în centrul oricărei dezbateri spumoase, inegalabil în anecdotică, redutabil floretist cu atacuri pe mai multe fronturi).
…Emilian Marcu (literat de calibru greu, fin observator al lumii scriitorilor).
…Dorel Lazăr (tizul meu, esența omului reprezentativ al Ardealului de milenii în persoană).
…Mihai Haivas (obiectiv la jurizarea lucrărilor, rafinat la pastile de sarcasm și nu numai).
…Violeta Urdă, împreună cu fiica, Teodora, mica prințesă a reuniunii de la Vama (de antologie epigrama dumneaei: ,,Bucovina, colț de rai: Venim acuma cu alaiul/ În Bucovina ce ne-mbie,/ Să admirăm cu toții Raiul/ Că, după moarte, nu se știe…/ ”, de antologie și replica înțepătoare a unui confrate hâtru, persoană importantă, nu spui cine: ,,Ete-na… mare brânză!”)
…Nicolae Bunduri (și acid, și bază, m-a convins ca mare autor de satiră).
…Florin Rotaru (locotenent-colonel cu bastonul de mareșal al epigramei în raniță).
…Florian Abel (prodigioasă memorie, inspirat umorist, idealist fără leac… ce mai, ca și mine!).
…Valeriu Stancu (exponent de marcă al Iașului literar).
…Petru Brumă (jucător de primă ligă, talent nativ super).
…Vasile Ursachi (impecabil poet: ,,Vă urez ca aceasta să fie o ediție… de tot râsul!”).
…Nicolae Stancu (admirabil poet și publicist).
…Val Andreescu (ambasador al Vasluiului literar).
…Olimpiu Nușfelean (scris și literatură autentică plus factor de echilibru în conversații).
…Val Talpalaru (energic scriitor cu ani grei de carieră în spate).
…Grig Dobreanu (inepuizabilă sursă de umor spontan, sclipitor în șfichiuirea mendrelor politicienilor).
…Constantin Tiron (excelente tirade, mare și la propriu și la figurat).
…Gavril Moisa (bun cunoscător al fenomenelor extreme neelucidate).
Cu sublinierea de bun simț că mă așteptam să-i revăd cu multă plăcere pe Ion Moraru, Ioan Toderașcu, Laurențiu Ghiță, Petronela-Vali Slavu, Grigore Chitul care, din diverse motive, nu au fost de față, voi face mențiunea de subsol că lunga listă anterioară de nume am citat-o practic din memorie într-o ordine aleatorie și, ca urmare, nu este cu totul exclusă o situație teribil de amuzantă ca în schița ,,High-life” de Caragiale, cu maiorul Edmond Buzdrogovici perorând: ,,Să fi fost fără compliment- nu pretinde!… dar nici măcar numele!?”
S-au acordat printre strângeri de mâini, îmbrățișări și felicitări numeroase diplome de participare, diplome de onoare, diplome de excelență, premii speciale, cupe, medalii, plicuri cu bani și, desigur, cele mai așteptate, premiile concursului pe baza celor 120 de lucrări bune, foarte bune și excepționale la cele 2,5 secțiuni, conform expresiei președintelui de juriu (,,călăul-șef”, așa cum a fost botezat de către Cornel Udrea), Vasile Larco, după cum urmează:
A. Poezie despre Bucovina: dr. Elis Râpeanu
B. Poezie umoristică
Premiul I: Ioan Petru Gârda
Premiul II: Petronela-Vali Slavu
Premiul III: Petru Brumă
*
Mențiuni:
Lucian Perța
Violeta Bratu
C. Epigramă
Premiul I: Ion Moraru
*
Premiul II: Gheorghe Bâlici
Premiul II: Violeta Urdă
*
Premiul III: Nicolae Bunduri
Premiul III: Florin Rotaru
*
Mențiuni:
Florina Dinescu
Mihai Sălcuțan
Florian Abel
Elena Leah
Grigore Chitul
Personal, după modesta mea apreciere, una peste alta, în acest an a fost o ediție mai mult decât reușită, cu multe momente de vârf , pentru buna desfășurare a căruia s-au depus mari eforturi organizatorice și față de care presa scrisă și cei din radio și televiziune se înregistrează cu un deficit major în prezentarea ca un eveniment cultural de larg impact, cu reverberații pe întreg cuprinsul țării.
Cu scuzele de rigoare pentru ritmul alert al rezumatului, admit, scris oarecum la foc automat, transmit felicitări și aplauze binemeritate din partea observatorilor din tribună tuturor celor care s-au implicat și au contribuit într-o cât de mică măsură la buna desfășurare a festivalului.
La revedere, Vama!
