Unul dintre orașele mai mari ale San Francisco Bay Area, situat în jurisdicția (county) Alameda a fost și giganticul port civil/militar din care plecau navele în războiul Pacificului. La el se ajunge intrând din Oceanul mereu zbuciumat, prin strâmtoarea Golden Gate, în apele liniștite ale golfului interior. Vorbesc de port pentru că m-a impresionat cel mai mult. Ape adânci, canale, deschidere prin lagune ample spre confluența cu fluviile Sacramento și St. Joachin, prima făcând legătura cu capitala Californiei, ape și iar ape care permit o navigație fără înghesuiala din porturile care se consideră în mod fals a fi cele mai mari din lume. Cel mai mare este de departe Oakland, (urmat poate de fantasticul San Diego), recunoscut terminal de containere. Cât vezi cu ochii, o suprafață de containere dispuse disciplinat, așteptându-și rândul. Din elicopterul turistic sau din avion SFBA este practic nesfârșită, cam de două ori cât Los Angeles. Ce-i drept e că aici cele o sută de orașe sunt sparte de întinderile de apă. LA e o așezare compactă, înghesuită. Se spune că la Oakland și Long Beach, Ca. este cea mai bună (constantă) vreme. Mă rog, dar nu prea înțeleg ce-i aia vreme bună în cele câteva sute de microclimaturi care se găsesc doar în SFBA. Orașul are, după un obicei frecvent în SUA, un centru comercial/financiar, Down Town, cu frumoase clădiri înalte, un aeroport internațional, al doilea după SFO. În orice caz deține o prioritate, nu știu dacă mondială, dar ceva în genul ăsta. Cele mai diverse etnii vorbesc aici în 15o de limbi. Metroul trece pe sub oraș, intră sub golf, către San Francisco, aflat vizavi, dincolo de ape. Aici este și capul podului cu două etaje, Bay Bridge, monstrul căruia i se mai adaugă două tronsoane în paralel, independente și încă neterminate. Podul se sprijină, pe la mijloc, de insula Yerba Buena, prevăzută cu un tunel interesant și intră în Down Town-ul San Francisco.
Din cele o sută de orașe ale SFBA, San Jose are cea mai mare suprafață, extinderea aglomerațiilor locuite fiind restricționată, ca și înălțimea clădirilor din centru. Spații generoase există între fabricile zonei supranumită Silicon Valley și cartierele localnicilor. Al doilea oraș este San Francisco, densitatea clădirilor de aici depășind orice imaginație. Al treilea oraș, Oakland, completează spectrul profilurilor celorlalte zone din Bay Area. General Motors a construit aici o fabrică Chevrolet, portul din San Francisco, destinat navelor grele s-a mutat la Oakland, devenind cel mai important din California și cel mai mare destinat containerelor. În ambele războaie mondiale s-au construit aici navele care au brăzdat Pacificul și de aici și din San Diego au pornit convoaiele militare. Oakland este terminalul căii ferate transcontinentale, aici este al doilea aeroport internațional. Treasure Island a fost, până în vremea războiului rece o importantă bază militară.
La o asemenea suprafață urbană, e bine să-ți alegi domiciliul în funcție de locul de muncă. Ai mei s-au mutat din San Francisco în Fremont, unde s-a născut și David Robert, preferatul nostru, al seniorilor, unde am locuit și noi un an și ceva, întro oază de beton. În fine, părăsind locațiile cu chirie, și-au cumpărat casa cea mare, cu două nivele, în Los Angeles, unde copilul are o curte și piscină, în care este foarte fericit. Și unde mai pui că oceanul e pe aproape …
Mi-a atras atenția la Oakland o stradă purtând numele lui Jack London. În anii de studiu aflasem că prozatorul s-a născut în…Statele Unite. De parcă Statele ar fi o țărișoară din Balcani. John Griffith Chaney, care și-a luat ca nume de autor London, s-a născut exact în San Francisco, California! Casa primilor ani de viață am căutat-o zadarnic. Speram să fie acolo o casă memorială, cum se obișnuiește la noi. Clădirea însă a ars în incendiul de după megaseismul din 1906. Familia s-a mutat la Oakland, unde au plecat in corpore localnicii din San Francisco, acolo părând a fi o locație mai puțin sensibilă la cutremure. (Lucru fals, căci a venit, în 1989 LOMA PRIEHA, un 7,1 pe Richter, San Andreas cățărându-se din nou pe placa nord-americană. Cu epicentrul într-o pădure lângă Santa Cruz, Loma Prieha a fost seismul întregului San Francisco Bay Area. Denumit atât de sonor și chiar frumos, seismul a produs 63 de morți, distrugeri în toate orașele și prăbușirea unor autostrăzi suspendate-Free Way și a unui tronson al importantului pod Oakland-San Francisco). THE SEA WOLF este o carte dedicată Bay Area de către London, care a urmat un High Scool la Oakland și UC University din Berkeley, o foarte prețuită universitate unde merg să ascult concerte…Apropos de universități celebre, la Stanford au fost studiate anumite fenomene ce pot apărea înaintea unui seism. E vorba de perturbări ale undelor radio și o luminozitate bruscă a cerului.
În trecut în regiunea Oakland erau triburile amerindiene Ohlone. Apoi au venit spaniolii, în frunte cu Luis Maria Peralta for his Rancho San Antonio. A venit gripa spaniolă după primul război mondial. Valuri de emigranți mexicani, dar mai ales afro-americani au populat Oaklandul și orașele din jur, Alameda, San Leandro, Berkeley, Hayward, Castro Valley, Fremont, Concord, Orinda, Lafayette, Pleasanton Hill, Walnut Creek, Emeryville, Piedmont…Oakland este unul din cele mai vizitate orașe din Statele Unite. Cu o criminalitate pe măsură, pe locul trei după New York și San Francisco. Droguri și arme…
Îmi notez, disparat. Deunăzi am trecut cu mașina peste un foarte lung, nu știu câți kilometri, sincrofazotron antisigma minus, nu departe de un radar imens, pentru observații astronomice. După un drum obositor, pe serpentine, am văzut un mastodont de observator astronomic (al câtelea?). Din acest loc m-a fascinat însă mai mult peisajul spre San Jose și Milpitas…
O clădire superbă din Oakland este aceea a teatrului Fox, refăcută timp de aproape patru decenii, amănunțit, reconstituindu-se stilul inițial. Fox a fost distrus de Loma Prieta. În cartierul vechi al orașului s-a reconstruit și emblematicul turn Tribune Tower. Este recunoscută pe plan mondial activitatea trupei locale de balet. Și tot aici s-a inventat stilul FUNK al muzicii pop-rock.
Charles Lindberg, celebrul pilot care a traversat Atlanticul singur, într-un zbor de o zi și jumătate, a aterizat la Oakland. Aici se puneau bazele aeroportului și se inaugurau zborurile spre Hawaii.
În 1991 a avut loc la Oakland cea mai mare furtună de foc cunoscută pe teritoriul SUA, cu pagube uriașe. Dar pacă mai violente mi se par evenimentele interumane de aici. În 2009 un civil neînarmat a fost împușcat, probabil din greșeală de un polițist, în metrou. Au urmat demonstrații, bătălii stradale, a reînviat rasismul. (Mulți dintre polițiști sunt afro-americani aici). Tot în acest an au fost uciși doi polițiști. Orașul are și faima activismului politic, mult mai mult decât San Francisco. În anul 2010 am urmărit, de la distanță prudentă, câteva din acțiunile mulțimii care au inițiat „Occupy” Oakland, după modelul newyorkez din Wall Street, îndreptate împotriva inegalității social-economice și crizei. Carele de reportaj au umplut străzile, unde mulțimea a construit un oraș în miniatură, din corturi rotunde. Printr-o acțiune de o brutalitate rară, poliția i-a destructurat. Protestatarii au revenit, au închis portul blocându-i activitatea, a vandalizat orașul, continuând conflictele cu poliția.
Acum e liniște din nou, în mijocul orașului se ridică ferm clădirile frumoase din Down Town, se lucrează de zor la terminarea tronsoanelor noi ale Bay Bridge-ului. Peste golf se ridică, fantomatic în lumina serii, frumosul Down Town din San Francisco, cu triunghiul clădirii Trans America Pyramid. Urcăm de pe Treasure Island pe autostradă, luminile se aprind și veșnicul val de ceață aleargă după noi, dinspre Golden Gate. O lume a contrastelor. Pe sub noi trece gigantul MOL, nava care tot cară containere. America trăiește puternic, precum poemele lui Walt Whitman, nu bâjbâie căutându-și identitatea. Ne aflăm aici pe țărmul celei mai consolidate democrații din lume. David Robert a ațipit în mașină și știu că măcar viitorul lui este în siguranță.