Este necesar să impunem în conştiinţa publică valorile româneşti, care aduc contribuţii dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reuşeste să aducă în faţa publicului larg modele demne pe care tinerii sa le urmeze. Din nepăsare, din neştiinţă sau din calcul mercantil, aceştia uită că avem înaintaşi dar şi contemporani iluştrii în toate domeniile, la care ne putem raporta.
La sfârşit de ianuarie, la Harvard, lumea academică românească s-a etalat printr-un grup de tineri profesori universitari de la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti. Conferinţele de la Harvard au însemnat atât exprimarea competitivităţii academice româneşti cât şi afirmarea valorilor. Voi denumi, prezentându-i pe ambasadorii intelectualităţii române, aflaţi la Harvard între 27 şi 29 ianuarie.
Lector universitar, doctor, George Lăzăroiu este licenţiat şi doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti. Susţine cursuri şi seminarii de Filosofia comunicării şi Filosofia limbajului mediatic la Facultatea de Jurnalism Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Universitatăţii Spiru Haret din Bucureşti. Totodată, este director editorial pentru Europa Centrală şi de Est al Addleton Academic Publishers şi cercetător ştiinţific la Advancement of Scholarly Research Center (Contemporary Science Association) – ambele din New York. A publicat 3 cărţi ştiinţifice în SUA şi 12 în România, şi peste 60 de articole indexate BDI sau ISI. A obţinut prin competiţie granturi în ţară şi străinătate, a participat la conferinţe academice internaţionale, este recenzor pentru numeroase reviste ştiinţifice internaţionale şi a coordonat traducerea a peste 3000 de pagini din literatura de specialitate.
Profesoara Brînduşa Covaci a fost invitată la Universitatea Harvard, Massachusetts, Statele Unite ale Americii, în cadrul Conferinţei Americane de Matematică Aplicată, intre 27-29 Ianuarie 2010, să vorbească despre riscul portofoliilor întâlnit la bursele de valori din Europa de Sud-Est, în special la Bursa de Valori Bucureşti. Lector doctor, Brînduşa Covaci, este cercetător şi dascăl format la şcoala românească, remarcându-se mai cu seamă în străinătate. A finalizat un doctorat în economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi urmează să îl finalizeze pe al doilea în finanţe la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Tânăra româncă, este una dintre cercetătorii despre care distinsul profesor Lotfi Zadeh, inventatorul logicii fuzzy, declară că: „promite mult pentru ştiinţa modernă”. Expunerea, distinsei profesoare, care a avut drept subiect „Riscul de portofoliu folosind modelul Garch” (Portofolio risk using Garch model) a fost foarte apreciată de către oamenii de ştiinţă prezenţi la conferinţă. Cercetătoarea Brînduşa Covaci a organizat în cadrul acestei conferinţe o secţiune specială de Matematică în Afaceri şi Ştiinţe Sociale. La această secţiune, cercetătorii sau profesorii români au excelat prin prezentările făcute, dar şi prin creativitatea de care au dat dovadă în dezvoltarea unor subiecte dificile în ştiinţă. De asemenea, cercetătorul Brînduşa Covaci a primit dreptul de a iniţia un proiect de cercetare la Harvard Business School, în cadrul Departamentului de Finanţe, având drept tematică bursele de valori şi fondurile mutuale, proiect în care să antreneze personal de cercetare exclusiv românesc.
În aceeaşi idee, imediat după această reuşită, profesoara Brînduşa Covaci împreună cu o parte dintre profesorii şi cercetătorii prezenţi la Universitatea Harvard, au fost invitaţi să vorbească la Conferinţa Internaţională de Administrare a Afacerilor care s-a desfăşurat în perioada 23-25 februarie 2010 la Universitatea Cambridge din Regatul Unit al Marii Britanii.
Lector universitar doctor, Sofia Bratu, prezentă de asemena la conferinţele de la Harvard, este licenţiată în comunicare şi relaţii publice, şi doctor în sociologie – ambele obţinute în cadrul Universităţii din Bucureşti. Prodecan al Facultăţii de Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Universităţii Spiru Haret din Bucureşti profesoara Sofia Bratu a publicat cărţi de specialitate la edituri recunoscute CNCSIS, articole în reviste străine BDI şi comunicări la manifestări internaţionale (desfăşurate la universităţi precum Harvard şi Cambridge) incluse în ISI Proceedings şi indexate SCI/Web of Science.
Este evident că învăţământul românesc excelează în domeniul cercetării, ştiinţelor, informaticii şi devine din ce în ce mai important în toate marile centre academice şi ştiinţifice din lume. Cu toate aceste evidente, acasă nu se găsesc bani pentru promovare, acestea nefiind prioritatea guvernului. Scuza? Situaţia economică dificilă! Ma întreb, în câte şedinţe de guvern s-a discutat strict despre cercetare ţi despre cum poate deveni aceasta prioritară? Fondurile destinate acestora sunt insuficiente pentru a acoperi necesarul expunerii valorilor româneşti în lume. Soluţia este atât atragerea fondurilor externe bugetului de stat pentru cercetare şi învăţământ de excelenţă cât şi o orientare a vizualului în expunera valorilor academice. Urmarea firească va fi trezirea mândriei naţioanale pentru oameni a căror contribuţie au condus şi conduc la dezvoltarea societăţii de-a lungul timpului.
