ioan_ion_diaconu

ioan_ion_diaconuIoan Ion DIACONU, realizatorul uneia dintre cele mai longevive şi mai vibrante emisiuni de radio, “Memoria pământului românesc” (30 de ani de emisie neîntreruptă), a încetat din viaţă. Conduita sa morală şi profesională a fost şi rămâne un model de referinţă pentru foştii colegi şi pentru orice aspirant la acest domeniu profesional numit Radio.
Ioan Ion DIACONU s-a născut la 6.X. 1937 în oraşul Balş, jud. Olt, ca fiu al Mariei şi al lui Ion Diaconu, cântăreţ bisericesc. Urmează Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, din 1956 până în 1959, când este arestat şi condamnat pentru atitudine subversivă împotriva orânduirii socialiste. Eliberat, îşi reia studiile şi termină facultatea în 1969. Din 1968 este reporter, apoi redactor la Radiodifuziunea Română. Între anii 1969 şi 1989 a realizat emisiunea “Memoria pământului românesc”. După 1989 a realizat emisiunile “Antena Bucureştilor” şi “Cine ştie ciştigă”. În paralel cu activitatea din radio, a scris proză pentru copii şi tineret. Prima lui carte, Cercelul domniţei (1970), e o povestire cu tentă istorică, de educaţie patriotică în spiritul vremii, dar compusă într-un stil cald şi curgător, valorificând limbajul oral în maniera lui I. Creangă.

Povestea unui steag tricolor (1981) evocă istoria (în bună parte reală) a unui steag moştenit de la sărbătoarea Marii Unirii din 1918. În 1996 publică Acea noapte sfântă… Închis sub comunişti pentru Transilvania, o carte de literatură-document, în care relatează întâmplările dramatice prin care a trecut în anii detenţiei. Celula cu suflete (1999), roman rezultat din acceaşi experienţă a detenţiei comuniste, îmbină memorialul cu unele episoade ficţionale. Sunt prezentate ca într-un film diferitele categorii de încarceraţi politici, de la membri ai partidelor istorice la legionari, fiecare cu opţiunile şi argumentele sale. Textul e alert, dens şi semnificativ, prin portretele memorabile ale personajelor descrise şi situaţiile dramatice surprinse cu mare sensibilitate şi forţă scriitoricească.
După o luptă lungă şi crâncenă cu boala, s-a stins din viaţă, în locuinţa sa din Bucureşti la data de 3 Mai 2011. Dumnezeu să-l odihnească, iar cei vii să-şi aducă aminte de el, cu bucuria pe care a ştiut întotdeauna să o ofere cu inima deschisă, fără limită.