Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar
Reprezentant Permanent al României la NATO
– Pentru început, vă rog să îmi spuneți care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze tinerii pasionați de o carieră în structurile Alianței Nord-Atlantice și ce sfaturi le puteți da pentru ca aceștia să își valorifice potențialul de care dispun?
Cred că oferta de carieră pe care Alianța Nord-Atlantică o pune la dispoziție cetățenilor din statele membre poate fi caracterizată succint prin câteva cuvinte: diversitate, transparență și deschidere spre tânăra generație.
În primul rând, NATO este o organizație politico-militară, care oferă oportunități multiple pentru cei interesați să activeze într-un mediu multinațional. Bineînțeles, având în vedere specificul său, Alianța Nord-Atlantică oferă, în primul rând, posibilități de carieră în domeniul politico-militar, diplomatic, de apărare și securitate. În același timp însă, opțiunile sunt mult mai variate decât atât pentru că, dincolo de aceste aspecte de ordin politic și operațional, se poate vorbi de o dimensiune funcțională care necesită resurse umane adecvate. Mă refer aici la domenii precum presă, diplomație publică, administrație, finanțe, IT, juridic, pentru a da doar câteva exemple. Prin urmare, după cum vedeți, NATO oferă oportunități sporite de carieră, iar sfatul meu pentru cei interesați să aplice pentru astfel de posturi este să identifice din multitudinea de locuri vacante pe acelea care corespund cel mai bine pregătirii și experienței lor profesionale.
După cum spuneam, procesul de recrutare al NATO este unul transparent. Posturile vacante și cerințele specifice pentru fiecare dintre acestea sunt disponibile publicului larg, fiind publicate și actualizate în mod curent pe pagina de Internet a NATO. De asemenea, sunt oferite informații utile care ajută pe cei interesați, pas cu pas, în procesul de înaintare a candidaturii. Sub aspect procedural, selecția candidaților este derulată, în mod exclusiv, de către structurile NATO, Delegațiile Permanente nefiind implicate în acest proces. Selecția este una riguroasă, care presupune mai multe etape, începând de la verificarea conformității profilului candidatului cu cerințele postului, până la probe scrise și interviuri specializate. Dintre cerințele specifice aș dori să menționez pe cea legată de cunoașterea, de nivel ridicat, a cel puțin uneia dintre limbile oficiale ale NATO, respectiv engleză sau franceză.
Dacă încadrarea unor posturi în structurile NATO presupune, în general, o anumită vechime în câmpul muncii, o opțiune alternativă pusă la dispoziția tinerilor interesați este cea a efectuării unor stagii de practică. Acestea sunt deschise tinerilor de peste 21 de ani, care au finalizat cel puțin doi ani de studii universitare și care, la rândul lor, au cunoștințe temeinice de limbă străină. Stagiile de practică sunt remunerate și durează, de principiu, 6 luni. Un avantaj oferit de astfel de stagii este că oferă posibilitatea studenților să se familiarizeze cu un mediu de lucru multinațional, cu activitatea și obiectivele Alianței, creându-le astfel un bagaj de cunoștințe deosebit de valoros care se poate traduce, la un moment dat, inclusiv în continuarea stagiului de practică cu o carieră de funcționar internațional în NATO.
– Dincolo de oportunitățile de carieră, aș vrea să vă întreb despre interacțiunea NATO cu tânăra generație. Care ar putea fi valoarea adăugată pe care generația mea o poate aduce, eventual, în dezbaterea aliată și care este sprijinul acordat în familiarizarea tinerilor cu activitatea și tematicile majore al NATO?
Într-adevăr, tânăra generație reprezintă un segment demografic important pentru NATO. Fie că vorbim despre state aliate sau partnere, activitățile de comunicare publică ale Alianței sunt întotdeauna orientate și spre populația tânără. În același timp, acest interes este reliefat și prin folosirea, de către Alianța Nord-Atlantică, a unor instrumente de comunicare utilizate îndeosebi de tânăra generație. Mă refer aici, spre exemplu, la prezența vizibilă a NATO în spațiul virtual, prin intermediul conturilor socializare de pe Facebook, Google+ sau LinkedIn, dar și la campaniile media lansate prin intermediul acestor platforme, care beneficiază de participarea tinerilor.
M-ați întrebat de valoarea adăugată pe care tânăra generație o poate aduce în dezbaterea aliată și vreau să vă spun că, într-adevăr, aceasta există. Poate cel mai elocvent exemplu este și cel mai recent și mă refer aici la Declarația transatlantică adoptată de șefii de stat și de guvern aliați cu prilejul Summit-ului de anul trecut din Marea Britanie. Baza conceptuală a acestui document strategic a fost reprezentat de un proces de reflecție demarat de NATO, cu implicarea unor reprezentanți ai mediului academic, parlamentar și ai tinerei generații (așa-numiții “young leaders”). Rezultatele procesului au fost prezentate cu ocazia unei conferințe de diplomație publică și au oferit elementele esențiale în elaborarea Declarației transatlantice.
Dincolo de activitățile întreprinse de NATO, vreau să vă menționez că interacțiunea cu tânăra generație este promovată în mod activ și de către delegațiile naționale. Astfel, vă pot spune că, de curând, am avut câteva întâlniri cu tineri români, fie că a fost vorba despre jurnaliști aflați în schimb de experiență la Bruxelles, sau de studenți la drept interesați de familiarizarea cu activitatea la sediul NATO şi cu tematicile majore aflate pe agenda curentă a Alianţei. De fiecare dată apreciez în mod deosebit interesul manifestat de tinerii vizitatori față de problematica NATO și vreau să vă precizez că astfel de întâlniri sunt o practică deosebit de utilă, pe care o încurajăm aici, la Delegația Permanentă la NATO și pe care o susținem și în dialogul nostru cu oficialii din NATO.
– Care sunt temele majore aflate, la acest moment, în dezbaterea aliată și care ar fi calendarul de acțiune pentru atingerea obiectivelor pe care Alianța și le-a propus?
În primul rând vreau să precizez că actualul context de securitate este unul extrem de complicat, ne confruntăm cu provocări foarte serioase, atât în vecinătatea estică, cât şi în vecinătatea sudică a Alianţei. NATO este prin urmare nevoită încă o dată să demonstreze că se poate adapta unui nou context de securitate internaţional şi poate răspunde în mod eficient provocărilor actuale.
Un moment important în conturarea acestui răspuns a fost reprezentat de Summit-ul NATO din Marea Britanie (4-5 septembrie 2014), când au fost adoptate decizii importante cu privire la toate cele trei sarcini fundamentale ale Alianţei: apărare colectivă, securitate prin cooperare şi gestionarea crizelor. S-a conturat astfel o abordare cuprinzătoare de către NATO a actualelor provocări, care include utilizarea întregii expertize şi a tuturor capabilităţilor de care dispune această organizaţie.
În perioada actuală, prioritatea NATO este reprezentată de punerea în aplicare a acestor decizii.
Din această perspectivă vă pot spune că misiunea fundamentală de apărare colectivă a NATO a recăpătat o semnificaţie deosebită. În același timp, aliații acordă atenție consolidării relaţiei cu partenerii NATO, continuării prezenţei în teatrele de operaţii, combaterii noilor ameninţări de securitate, precum şi continuării investiţiilor în domeniul apărării, condiţie esenţială pentru dezvoltarea capabilităţilor necesare asigurării unui profil aliat robust de descurajare şi apărare.
După cum vedeţi, agenda actuală a NATO este extrem de substanţială, iar Alianța a făcut deja primii pași pentru atingerea obiectivelor fixate. Astfel, în cursul acestui an am avut deja două reuniuni ministeriale (ultima, la nivel de miniștri de externe, desfășurată în luna mai), deosebit de utile în avansarea procesului de implementare a deciziilor adoptate la Summit-ul din 2014. Este important să continuăm să valorificăm la maximum toate aceste momente, pentru a demonstra voinţa politică a NATO.
O nouă reuniune la nivelul şefilor de stat şi de guvern va avea loc în 2016 la Varşovia şi la acel moment liderii aliaţi vor putea să evalueze progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor din 2014 şi, eventual, să ofere direcţii suplimentare de acţiune care să consolideze procesul demarat încă de anul trecut.
– Ați menționat provocările din vecinătatea estică a Alianței Nord-Atlantice. Aș dori să vă întreb în ce măsură continuarea conflictului din Ucraina reprezintă un pericol la adresa securității statelor membre ale NATO?
Alianţa Nord-Atlantică urmăreşte cu atenţie evoluţiile îngrijorătoare din vecinătatea sa estică, sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional. În acelaşi timp, susţine eforturile în vederea identificării unei soluţii politice şi de durată, a conflictului. Activitatea OSCE este deosebit de importantă, iar prezenţa în teren a Misiunii OSCE de monitorizare reprezintă un instrument deosebit de valoros în asigurarea controlului cu privire la implementarea prevederilor Acordului de pace de la Minsk. Cred că punerea în aplicare în totalitate a acestui Acord de pace reprezintă condiția esențială pentru stabilizarea situației, în caz contrar existând riscul ca potențialul de instabilitate să fie exportat în întreaga regiune, până în vecinătatea imediată a țării noastre.
În ceea ce privește securitatea aliaților, aceasta este garantată prin însăși apartenența acestora la Alianţa Nord-Atlantică. În plus, tocmai aceste dezvoltări de securitate deosebit de îngrijorătoare au generat o atenție aliată sporită acordată sarcinii fundamentale a NATO pe linia apărării colective și au determinat ca, la Summit-ul NATO din 2014, să fie adoptate decizii destinate protecției aliaților din flancul estic. Acestea au vizat creșterea vitezei de reacție a NATO, măsuri de reasigurare și adaptare. Implementarea acestor măsuri este extrem de importantă pentru toţi aliaţii şi, în mod evident, este esenţială pentru aliaţii estici, precum România, care se învecinează direct cu focarele de criză actuale. În perioada următoare, așa cum am menționat deja, atenția aliată este concentrată pe punerea în aplicare a acestor măsuri.
