La împlinirea a nouă decenii de la înfiinţarea primei universităţi româneşti din capitala Ardealului, autorităţile centrale şi locale au boicotat evenimentul. Deşi au fost invitate, nu au transmis nici măcar mesaje.
In 1919, Universitatea românească îşi deschidea porţile studenţilor, iar un an mai târziu Regele Ferdinand ţinea discursul inaugural în Aula Magna. (…) Preşedintele Emil Constantinescu, fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi rectorii principalelor universităţi din ţară au cinstit prin prezenţă, în spiritul aceleiaşi recunoaşteri istorice a rolului Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) în educaţia naţională, o reuniune menită să încheie ciclul manifestărilor aniversare, la 90 de ani de activitate de învăţământ superior.
In deschiderea ceremoniei aniversare, rectorul UBB, Andrei Marga, a punctat etapele dezvoltării programelor universitare, amintind două momente intermediare ale evoluţiei celei mai mari universităţi din Transilvania: 1994 şi 1999, când, în prezenţa preşedinţilor în funcţie la acea vreme, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, rectorul a pus pe tapet menirea multiculturală şi viitorul instituţiei.
În discursul său, Andrei Marga a făcut referire şi la vizita istorică a Regelui Mihai I. “«Această instituţie a fost de-a lungul timpului una imperială austriacă, austro-ungară, maghiară şi română. A fost, de asemenea, calvinistă, catolică şi ortodoxă. Ea a oferit învăţătura în multe limbi şi a luptat pentru autonomia ei împotriva multor guvernări, în unele perioade chiar şi Guvernul de la Bucureşti». Această declaraţie a Regelui Mihai I este nu doar o consemnare istorică, ci şi reamintirea staturii pe care Universitatea «Babeş-Bolyai» o are de promovat şi apărat mereu, spre a rămâne fidelă proiectului ei originar”, a spus Marga.
Multiculturalismul a fost, în opinia lui Andrei Marga, linia roşie a evoluţiei UBB. “Se poate spune cu temei că niciodată în principala universitate din Transilvania nu au studiat mai mulţi români. Niciodată nu au studiat mai mulţi maghiari. Niciodată nu au fost mai multe oportunităţi pentru germani. Niciodată limba ebraică şi istoria poporului evreu nu au fost studiate atât de extins. Niciodată alte grupuri etnice nu au fost reprezentate la nivelul de astăzi”, a precizat Andrei Marga.
Rectorul a mai arătat că, prin organizarea sa, UBB este “cea mai mare şi cea mai complexă universitate plurilingvă de pe continent” şi cea de-a “patra universitate cu studenţi maghiari din lume”. în plus, printre cei peste 50.000 de studenţi care învaţă la diversele profile, cuantumul celor care studiază în limba germană face din universitatea clujeană “una dintre cele mai mari universităţi cu studii în limba germană din afara ţărilor germanofone”, iar interesul şi respectul pentru culturile lumii au creat la UBB un pol al studiilor iudaice din Europa. De altfel, universitatea oferă platforme pentru studiul a 22 de limbi şi trei limbi clasice, latină, greacă şi ebraică, şi 21 de facultăţi.
Andrei Marga s-a referit, succint, în discursul său şi la prestaţia actualei guvernări, pe care o vede la antipodul performanţelor UBB. ”Nu pot să nu evoc, însă, observaţia istoricilor clujeni – care arată că România a intrat în ultimii ani în cea mai gravă criză din istoria ei modernă. O spunem mereu: este o criză indigenă – o criză a administraţiei ţării, o criză a calificărilor, o criză de motivaţie – cu repercusiuni vaste. Ar trebui ca răspunderea pentru criză să fie asumată”, a spus rectorul, reiterându-şi poziţia faţă de reforma din educaţie iniţiată de ministrul Daniel Funeriu.
Preşedintele Emil Constantinescu a făcut referire la “relevanţa naţională” a UBB şi a specificat că devenirea sa intelectuală a fost marcată de stagiile petrecute la universitatea din Cluj, atât ca student, cât şi din postura de cadru didactic. Deşi prezenţa sa la eveniment a fost anunţată, preşedintele Ion Iliescu nu a mai ajuns la Cluj, însă a transmis un mesaj prin intermediul consilierului său personal, Victor Opaschi. Mesajul fostului preşedinte s-a referit inclusiv la “graniţa” pe care noua lege a educaţiei o pune autonomiei universitare, singura care poate “pune bazele unei societăţi sănătoase”.
De altfel, şi rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru, a arătat că “libertatea academică naşte celelalte libertăţi”. “Din libertatea de a gândi se nasc celelalte libertăţi. Libertatea academică are o valoare enzimatică în societate”, a spus Pânzaru, care i-a oferit lui Andrei Marga o reproducere a manuscrisului Carmina Burana. Şi fostul ministru al Educaţiei, preşedinte al Consorţiului Rectorilor, Ecaterina Andronescu, a numit aniversarea de ieri o “zi a solidarităţii academice”.
La ceremonie au mai fost prezenţi rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Vasile Işan, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Ioan Talpoş, rectorii universităţilor din Oradea şi Târgu-Mureş, Cornel Antal şi Liviu Marin, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj, Constantin Ciuce, rectorii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj şi Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, Doru Pamfil şi Radu Munteanu, precum şi rectorul Academiei de Muzică, Adrian Pop, şi rectorul Universităţii de Arte şi Design, Radu Solovăstru. Şi preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a fost prezent în sală. De asemenea, au salutat aniversarea UBB omul de afaceri Vasile Leordean, deputaţii Şerban Rădulescu şi Daniel Buda, PSD-iştii Alexandru Cordoş şi Valentin Cuibus şi secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Cătălin Baba.
La finalul ceremoniei, Opera Română din Cluj, dirijată de Gheorghe Costin, a susţinut un concert extraordinar care s-a bucurat de participarea soliştilor Alexandru Agache, Carmen Oprişanu şi Nicoleta Ardelean.
Premierul şi ministrul Educaţiei nu au dat curs invitaţiei
De la aniversarea şcolii româneşti au lipsit preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, cu toate că au fost invitaţi, precum şi reprezentanţii autorităţilor locale, primarul Sorin Apostu, prefectul Florin Stamatian. Singurii reprezentanţi ai Puterii au fost Cătălin Baba, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, fost decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, şi deputatul Daniel Buda, şeful Comisiei juridice (foto stânga). De asemenea, liberalii Marius Nicoară şi Horea Uioreanu nu s-au aflat în sală.
Mesajul Regelui Mihai
“Acum nouă decenii Regele Ferdinand I şi Regina Maria au deschis această citadelă a ştiinţei. Sunt sigur că bunicul meu ar fi mândru de voi astăzi” – Mihai I
Capii ţării au inaugurat UBB-ul
Acum 90 de ani, la inaugurarea universităţii româneşti din Cluj au participat Regele Ferdinand I întregitorul, Regina Maria, premierul de atunci, precum şi întregul cabinet şi tot corpul diplomatic, care au sosit la Cluj cu trenul în 1-2 februarie 1920. “Datoria vieţii” noastre” a fost prelegerea inaugurală susţinută de Vasile Pârvan.
