–  V-am auzit prima dată la “Radio România Actualități”, intr-o emisiune a lui Gabriel Basarabescu. V-aș ruga o scurtă prezentare a dumneavoastră și a “drumului spre Canada”.

– Prezentare “scurtă”? Cam greu… Născut în Maramureș ,în zona de sud a județului, mă consider foarte bine reprezentat (și foarte mândru) de numele “Ardelean”. Crescut “la țară”, vorbesc ardeleneste inclusiv in Canada. Absolvent de geologie (Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, 1987), am lucrat in geologie pana prin 1995, dupa care am raspuns adevaratei mele vocații – presa – și am intrat în media. La Cluj, unde am lucrat in toate genurile de media: TV, radio, ziare, presa de agentie… Fiind inclusiv corespondent pentru publicatii sau agentii de presa de nivel national.

In 2003 am emigrat in Canada. Aici – adica la Montreal – m-am implicat, inca de la sosire, in comunitatea românească, respectiv scriind in presa comunitară, participând și mai târziu organizând manifestări cultural-artistice in (și pentru) comunitatea românească din Montreal, iar din 2015 preluând și realizând emisiunea de radio “Ora românească” – difuzată in fiecare sâmbată seara, pe CFMB Radio, 1280 AM sau/si pe www.cfmbradio.com, intre orele 19.00 – 20.00 (orele Montrealului).

Ca fapt divers, să mai spun că, dupa doi ani de Canada, am incercat o intoarcere acasa (“acasă” pentru mine va ramâne intotdeauna România, iar satu’ meu e Cluju’, nu Montreal-u’), dar după șase luni am revenit la Montreal, Romania devenind o destinatie de concedii, si un vis de reintoarcere definitiva la anii pensiei.

 

Am lucrat, dupa 1989, mai multi ani de zile ca redactor la Departamentul literatura si arta al RTV (care a devenit mai tarziu Radio România Cultural). Am inteles ca lucrați la un post de radio in Canada.

– Postul de radio CFMB (1280 AM) este un post de radio comercial (privat), care are ca specific faptul ca ofera (adica VINDE, nu dă gratis) spațiu de emisie diferitelor comunități etnice existente in zona Montreal (și sunt foarte multe). Astfel, postul are emisiuni pentru comunitățile (și in limbile) italiană, greacă, haitiană, chineză, ucraineană, română, poloneză, bulgară etc… Spațiul de emisie este VâNDUT, nu oferit gratuit, deci practic eu trebuie să plătesc o sumă nu foarte mică pentru ora utilizată pentru emisiunea pe care o realizez. Ea este difuzata atât pe frecvența postului de radio (1280 AM) cât și pe Internet, respectiv pe site-ul www.cfmbradio.com. Emisiunea românească (intitulată “Ora românească” este sâmbătă seara, intre orele 19.00 – 20.00 (ora Montrealului, respectiv a Canadei de Est, ceea ce pentru Romania inseamnă intervalul 02.00 – 03.00 din noaptea de sâmbătă spre duminică). Acum, despre emisiune: ea există de peste 30 de ani, fiind realizată de-a lungul timpului de mai mulți redactori/realizatori. Eu am preluat-o in iunie 2015, când fostul redactor a decis sa renunțe la realizarea ei. Am incercat să-i dau o notă de profesionalism (bazându-mă pe o experiență de presă de peste 20 de ani), și să-i ridic cât mai mult audiența. Faptul ca am fost cautat pentru diferite colaborari punctuale sau de durata de diverse instituții media românești imi indica faptul ca sunt pe drumul cel bun.

Emisiunea reprezintă o sinteză a evenimentelor din ultimele zile din România (politic, economic, cultural, sportiv, etc), presarata cu declaratii si scurte interviuri ale persoanelor implicate, muzica (95% muzica romaneasca, de toate felurile, exclus manele), plus, in partea a doua a emisiunii, informatii din comunitatea romaneasca de la Montreal (uneori si din restul Canadei sau chiar din SUA, daca sunt relevante pentru comunitatea romaneasca nord-americana).

Uneori nu reusesc sa adun banii necesari, si atunci, pentru a nu pierde efectiv si definitiv emisiunea, pun bani din buzunar (daca citeste neFasta-mea interviul asta, e de rău!)… La modul serios, incerc sa adun bani fie prin organizarea de party-uri si activitati “dedicate” sprijinirii emisiunii, dar am apelat odata chiar la un mijloc “extrem”, respectiv m-am supus unui test medical (LEGAL!) intr-o unitate specializata, cu dublul scop de a obtine o suma de bani destinata finantarii emisiunii si de a sensibiliza comunitatea să sprijine aceasta emisiune (pana la urma) COMUNITARĂ. MARELE AVANTAJ aici, la aceasta emisiune de radio (acelasi cu MARELE DEZAVANTAJ!), este ca sunt singur! Pe de o parte, faptul ca “eu centrez, eu dau cu capul” este dificil, pentru ca fac singur munca a doi – trei oameni, si numa’ usor nu e, dar pe de alta parte exista si avantajul de a NU avea alti șefi decât deontologia și propria conștiință profesională. Și Doamne, ce bine e! Nu tu “indicatii” (ca sa nu spun “cenzură”), nu tu “corectură” care schimbă radical sensul a ceea ce ai scris, nu va dati seama ce inseamna acest avantaj, mai ales pentru cineva care a avut o experienta de cativa ani in presa din Romania…

 

Care sunt romanii din Canada pe care ii considerati apropiati de valorile româneștișsi transatlantice si care ar putea sprijini un proiect transatlantic bazat pe teza mea de doctorat “Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe”? Aș dori sa dezvolt un proiect transatlantic pe cel putin trei directii: POEZIE (literatură, cultură), MEDIA (presa, Radio, TV)șsi TEATRU.

– Există la Montreal destul de multi oameni de litere și de cultură în general (mă refer, desigur, la comunitatea românească). Există, astfel, două asociații de scriitori de limba română, una dintre ele având și o editură proprie, exista două reviste literare periodice (asta PE LÂNGĂ presa comunitară obișnuită), apoi există, mai nou, o editură privată inființată de o româncă (Felicia Mihali – ati auzit, probabil, despre ea in emisiunea in care m-a invitat telefonic Gabriel Basarabescu). Cred că ar exista oameni interesați in proiectul d-vs (deja eu unul mi-am aratat disponibilitatea), iar daca imi veti da mai multe detalii, pot să incerc să vă pun in legatură cu aceștia. In acest context, v-as preciza ca in afara “paralelei” Eminescu E.A. Poe ar mai putea fi facuta o paralele “transatlantica”, si ma refer aici la varianta “Eminescu – Emile Nelligan”. Nelligan e un poet canadian (din provincia francofonă a Canadei – Quebec) care a trait la sfarsitul secolului XIX – inceputul secolului XX, cu un destin oarecum similar cu al lui Eminescu – poet romantic (simbolist). In plus, se pare a ar fi scris si o poezie dedicata Reginei Maria a României, care a vizitat Canada (si Montreal-ul) la inceputul secolului XX. Exista, aici, la Montreal, doua scriitoare romance care au tradus poeziile lui Nelligan in română, una dintre ele fiind si o cunoscuta traducatoare de-a lui Eminescu in franceză și a lui Fr. Villon in română.

 

Cum se pregătesc românii din Canada să sărbătorească Centenarul Marii Uniri?

– Românii de aici (organizațțiile comunitare românesti) au demarat o serie de activitați dedicate Centenarului Marii Uniri. Incepand de la simpozioane istorice dedicate “etapelor” de realizare a României Mari (unirea Basarabiei cu România, unirea Bucovinei cu România, unirea Transilvaniei cu România – ultima etapî, cea de la 1 Decembrie 1918) ș.a.m.d. In cadrul acestor manifestari exista o initiativa interesanta, respectiv aceea de decernare de medalii și diplome către 100 de personalități române de la Montreal (numarul “100” se leagă evident de “centenar”), personalitati care s-au remarcat de-a lungul ultimilor ani pentru promovarea identitații culturale și spirituale a românilor de aici. Practic la fiecare manifestare din seria celor organizate in scopul omagierii “Centenarului” se ofera cate 10 astfel de diplome si medalii, pentru ca la finalul anului sa se ajunga la cifra rotunda de “100”. De asemenea, Consulatul General al României de la Montreal a inițiat o acțiune intrucâtva similară, și decernează, cu ocazia diferitelor manifestari pe care le organizează sau la care ia parte, niște mici medalioane simbolizând “centenarul”. Apoi mai sunt si alte manifestari comunitare dedicate acestui mare eveniment national – de exemplu spectacole cultural-artistice si chiar picnic-uri campenesti care au SI conotatia de a fi dedicate “centenarului”, tocmai pentru a marca in cat mai multe si diverse modalitati acest important moment al istoriei noastre.

 

Ce ati dori să transmiteți românilor ?

– Nu pot să uit ca am participat, la inceputul lunii iune 1990 la manifestatiile din Piața Universității (eram unul dintre “delegatii” de la Cluj, am transmis chiar bucurestenilor (de la balconul Universitatii) mesajul de sustinere al clujenilor (plus o lista de vreo 700 de semnaturi de sustinere a manifestatiei de la Universitate), si am dus de la Bucuresti la Cluj caseta cu “imnul golanilor”, pe care apoi l-am invatat si l-am cantat si noi, cei din Piata Unirii din Cluj, la “mini-Golaniada” de la Cluj. Amintiri, amintiri! Mesajul meu pentru români: Fiți cu ochii pe ei! (Știți voi la cine mă refer…) V-am apreciat la inceputul anului trecut, când ați ieșit cu sutele de mii in stradă, desi era iarnă, ca să apărați justiția! Nu lăsați să se piardă acum ceea ce ati câștigat atunci! Si ma refer atat la castigul DIRECT – justitia a ramas, atunci, in picioare – cat si la cel INDIRECT, dar nu mai putin important – ati demonstrat ca puteti sta ca un zid IMPREUNA in fata atacurilor impotriva justitiei. Ramâneți (RE-deveniți) așa!

Am scris candva, pe un forum de discutii la care eram abonat, un fel de “semnatură” care mă caracteriza și de care nu m-am dezis niciodată. Consider că ar fi minunat dacă (adaptată dupa caz și locație) ea ar fi adevarată pentru cât mai multi dintre conaționalii noștri, răspândiți peste tot in lume: “I like Canada, but I love Romania!”

 

– Care este intrebarea care ati fi dorit să v-o adresez?

– “Adrian, România s-a vindecat și a scăpat total de “infecție”. Când te intorci acasă?”

Interviu realizat de Ioan Iacob