Cărţile au devenit un adevărat lux pentru români, este cocluzia la care au ajuns vânzătorii ambulanţi de carte. Nimeni nu se mai înghesuie să cumpere noi apariţii editoriale, ca odinioară, pentru că oamenii nu-şi mai pot permite acest lux. Clienţii fideli ai vânzătorilor de carte din România rămân studenţii şi elevii, mai rar profesori şi doctori. Cât despre cărţile pentru copii, nici vorbă! Dacă “Scufiţa Roşie ” şi “Capra cu trei iezi” se vindeau odată ca pâinea caldă, astăzi, se pare că au fost înlocuite cu desenele animate, cu bibliotecile virtuale sau cu jocurile pe calculator. Au fost înlocuite cu toate acestea de către acei părinţi care îşi mai permit să le poată cumpăra copiilor săi un strop de fericire, adică în nici un caz acei părinţi ce fac parte din pătura săracă a socie­tăţii. “Am ajuns un popor de săraci pentru care cărţile sunt un adevărat lux!”, a spus Antoaneta Romicescu, vânzătoare la o librărie. Aşadar nu putem întări cu adevărat, nici măcar la propriu, prea cunoscutul proverb : “AI CARTE, AI PARTE!”