Ti-ai lasat imprimate buzele
Pe portelanul alb al canii de vin
Desene-figuri incrustate in sange
Ce poarta parfumul tau,
chipul tau, parul tau,
Tot ce esti tu,
Abur, naluca, gand, imaginatie.

Am incercat sa curat vinul canii de sange,
Dar rosul continua sa curga,
In suvoaie crecande, mereu crescande
Ce poarta parfumul tau,
sanii tai, coapsele tale,
Tot ce esti tu, tot ce suntem noi,
Imbratisati intr-o imposibila asteptare.

Am vrut sa fug in Elysium
Unde culoarea nu curge, iar canile nu sunt murdare
Si noptile albe sunt pline de soapte
Ce poarta parfumul tau,
sclipirea de smarald a ochilor tai,
Drumuri incarcate de vorbe ce duc intre noi,
Printr-o ploaie marunta, aduncand a toamna.

Dar ma impiedic de notele strambe
Ale naiului de fildes ce canta doine
In ritmuri de fuga contra-temporale
Ce poarta parfumul tau,
surasul tau, misterul tau,
Diamantul negru al buzelor tale,
Inclestate in posesia mea infinita.