De mai bine de un deceniu, cavalerii tristei politici romanesti sunt acceasi. De peste 10 ani, nici un partid nou nu a intrat in parlamentul Romaniei. Oamenii sunt aceeiasi, metehnele asisderea, ici colo, cate o mica schimbare de decor si avangarda, functie de grupul la putere. Daca nu ar exista interese imediate de grup sau individuale, blazarea ar fi cuvantul de ordine in politichia romaneasca drept urmare majoritatea oamenilor ei se cred vesnici pe pozitii si actioneaza ca atare. Astfel, un referéndum votat de o majoritate covarsitoare, este bagat sub pres, faramitat intre comisii si interese obscure, uitandu-se ca cetatenii acestei tari sunt in esenta, cei care au dreptul  de a-si hotari soarta.  Meschinaria catorva sute de alesi cu imunitate parlamantara, biciuieste de acolo de sus, din birourile luxoase si masini la scara, vointa a milioane de romani, adevarat,  fara imunitate. Altfel spus, poporului ii este anulata de facto, vocea, care i se reda, printre pomeni electorale, sacose, mititei si mánele,  o data la patru ani. Iluzoriu insa, odata votul incheiat, vechile obiceiuri revin, zambetul electoral se transforma in nesimtire, interésele marunte sau de partid iau fata celor nationale. Aceeasi generatie de politicieni, cei mai multi nereprezentativi pentru cei reprezentati, s-au fosilizat pe scaunele parlamentului, pentru ca serile, sub reflectoarele talk showurilorsa-si ascunda ridurile si interésele sub straturi de pomada si rímel.

Este evidenta nevoia de oameni noi, de atitudini noi. Nu noi , in sensul de a-i inlocui pe cei vechi la masa bogatilor pentru ca in scurta vreme sa le preia metehnele, noi in concept, noi in atitudine . Si mai ales oameni care nu-si  faca din política un tel ci numai o modalitate de a-si servi, umil si eficace, concetatenii. Acesti oameni exista: sunt miile de tineri care in 89 au iesit pe strazi, si care acum , la varsta maturitatii, fie au emigrat fie s-au dedicat profesional in tara. Politic sunt inerti pentru ca grobianismul din jur nu  cadreaza cu onestitatea si  bunul lor simt. Sunt milioanele de romani care au luptat, au visat  dar ale   caror sperante s-au topit la fiecare nou ciclu electoral. Sunt oameni cu principii puternice, care au inteles ca nu te poti lupta cu porcii decat daca intri in mocirla si de aceea au ales sa ramana imaculati.  Acei oameni , care s-au dus impinsi la vot de o sincera si ingenua atitudine civica dar care au trebuit sa aleaga, odata ajunsi acolo, raul cel mai mic din cele mai multe rele… Ei sunt printre noi, o masa tacuta, a carui bun simt si educatie i-au tinut departe de zoaiele politicii romanesti dar a caror suferinta muta muntii.  De la ingineri la  medici, de la juristi la  oameni de afaceri, de la taranii harnici la meseriasi  zelosi, acesti oameni cred intr-o altfel de Romanie: o Romanie care sa respecte comunitatea, valorile familiei, traditiile si exemplul bun al inaintasilor, o Romanie a spiritului antreprenorial , o Romanie crestina. O Romanie care nu se va naste usor dar o Romanie care trebuie recuperata.

Toate aceste au dus la nasterea unei noi miscari, Noua Republica (www.nouarepublica.ro).         O miscare care nu tinteste puterea dar de care puterea are motive sa se teama. Este o actiune pornita de la firul ierbii, de oameni onesti si  entuziasti, care nu au mai putut bea din paharul dezamagirilor. Era nevoie de o asemenea miscare care sa apese pe tragaciul desteptarii nationale impotriva diletantismului si machiavelismului in política romaneasca, a traseismului si imbuibarii nerusinate. Este o incercare mai mare decat ea insasi deoarece de succesul sau esecul ei depinde traiectoria reinoirilor in societatea romaneasca. Cum nu  are in spate trusturi de presa, moguli, baroni locali sau contribuabili milionari anonimi, aceasta actiune se bazeaza pe entuziasmul fiecaruia din aderentii ei. Energia si entuziasmul lor va fi combusitbilul necesar miscarii pe mai departe. Intentia buna a inceput sa se rostogoleasca, mii de oameni sunt deja conectati, ideea prinde radacini si mai tarziu, speram, chiar aripi : pentru o Romanie care sa fie si a noastra nu numai a lor, un teritoriu de gratie la care sa jinduim in orice colt al lumii am fi.