BASARABIA-wb

BASARABIA-wbLa 12 iulie 2010 s-a produs la Chişinău o mare trădare. Curtea Constituţională a adoptat decizia prin care declară neconstituţional Decretul lui Mihai Ghimpu.

„Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a încercat să dea un aspect juridic evenimentelor istorice şi politice. Acesta este argumentul principal, care a stat la baza deciziei”, a declarat Dumitru Pulbere, preşedintele Curţii Constituţionale.

La 24 iunie, presedintele interimar al Republicii Moldova a emis un decret prin care declara 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice si a comemorarii victimelor regimului totalitar comunist si cerea Rusiei sa-si retraga urgent trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Duma de Stat a Rusiei a condamnat decretul, intr-o declaratie votata in unanimitate, in care se spune ca este nu numai un act al unei campanii politice planificate, indreptata impotriva relatiilor ruso-moldovene, ci si o incercare directa de a denatura faptele istorice, de a revizui istoria mondiala si totodata de a justifica esecul politicii duse de puterea din Moldova’. Si la Chisinau, decretul a bulversat opinia publica si clasa politica, impartind-o in doua tabere – o parte care a sustinut si alta care a condamnat decretul presedintelui interimar.În cadrul şedinţei de la Curtea Constituţională Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că decretul său vorbeşte despre faptul că Republica Moldova este un stat suveran şi independent. „Noi cerem să ne fie respectată neutralitatea. Decretul a fost emis după 70 de ani, iar în acest timp pe teritoriul ţării noastre au fost trupe străine, de aceea am cerut Federaţiei Ruse să îşi retragă soldaţii şi armamentul”, a mai spus preşedintele.

La 7 iulie Academia de Ştiinţe şi-a expus poziţia oficială referitor la ziua de 28 iunie 1940, pe care a apreciat-o ca fiind o zi de ocupaţie sovietică: „Documentele de arhivă şi cercetările istorice ale experţilor internaţionali demonstrează că anexarea Bucovinei de Nord şi a Basarabiei a fost concepută şi realizată de comandamentul sovietic stalinist ca o operaţiune militară de ocupaţie a acestor teritorii. Iar decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu reflectă, în principiu, adevărul istoric”, au conchis academicienii.

Curtea Constitutională a demonstrat încă o dată că Basarabia continuă a fi o gubernie rusească. Decizia ei vine în contextul rezoluţiei Adunarii Parlamentare a OSCE de săptămâna trecută, la Oslo, privind Republica Moldova în care susţine cererea preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, de evacuare a trupelor şi a armamentului rusesc din Transnistria. De asemenea, OSCE a chemat Rusia să contribuie la reluarea negocierilor în soluţionarea problemei transnistrene, în formatul “5+2″. Potrivit rezoluţiei OSCE, scopul principal în procesul de soluţionare al conflictului transnistrean constă în identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană în componenţa Republicii Moldova, în limitele hotarelor sale, recunoscute de comunitatea internaţională. Curtea Constituţională făcând parte din armata de ocupaţie slujeşte cu credinţă Federaţiei Ruse. Moscova nu vrea să-si ia mana de pe Basarabia. Decizia Curţii Constituţionale ne demonstrează clar că independenţa Republicii Moldova este o pură ficţiune, iar declaraţia de independenţă un document demult uitat. După părerea lui Mircea Popescu stabilit în SUA, roman de origine basarabeana cu membri ai familiei deportati si omorati de „eliberatori” „Politicienii din Chişinău, gudurandu-se umili in fata stapanului de la Moscova, cei care au profitat de adevarata revolutie basarabeana de la 7 Aprilie, au inlaturat metodele rudimentare ale fostei conduceri asa zis comuniste de construire a «societatii moldovenesti suverane si independente» prin metodele mai subtile de construire a societatii multietnice din Republica Moldova suverana si independenta”. În Basarabia clasa politică (în afară de Mihai Ghimpu) este una rusofanariotă. Integrarea europeană (Ţările Baltice şi celelalte ţări ex-socialiste din lagărul sovietic au suportat un blocaj economic din partea Federaţiei Ruse, când au declarat că vor să adere la NATO şi la UE, dar ele au rezistat) şi retragerea armatei ruse din Transnistria sunt declaraţii absolut formale care nu obligă pe nimeni la nimic. Scopul clasei politice este unul pragmatic – puterea şi banii, şi nu este libertatea şi demnitatea propriului popor. Basarabia continue a fi o puşcărie ruseacsă. Până când?

MINISTERUL JUSTIŢIEI: DECRETUL LUI MIHAI GHIMPU NU CONTRAVINE CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA

Ministerul Justiţiei a examinat sesizările din 30 iunie ale grupului de deputaţi comunişti cu privire la controlul contituţionalităţii decretului emis de către preşedintele interimar Mihai Ghimpu prin care data de 28 iunie se declară „Ziua ocupaţiei sovietice”.

În sesizările menţionate deputaţii comunişti susţin că Decretul în cauză a fost emis prin depăşirea competenţelor stabilite de Constituţie pentru Preşedintele Republicii Moldova, că Decretul instaurează o ideologie oficială şi încalcă unitatea poporului, iar Preşedintele interimar şi-a asumat suveranitatea în locul poporului.

În urma examinării sesizărilor grupului de deputaţi, Ministerul Justiţiei consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele motive:

1) Prin Hotărârea nr.111 din 24 ianuarie 1996 privind controlul unor decrete ale Preşedintelui R. Moldova, Curtea Constituţională a statuat că Preşedintele Republicii Moldova este în drept să emită decrete privind stabilirea sărbătorilor şi zilelor comemorative, constatând că acest fapt nu contravine Constituţiei. Având în vedere că această Hotărâre mai este valabilă, acceptarea şi examinarea sesizării sunt inadmisibile.

2) Preşedintele interimar nu şi-a depăşit competenţele stabilite. Atribuţiile Preşedintelui enumerate în Constituţie nu sunt exhaustive, astfel încât aceasta oferă posibilitatea de a cuprinde şi o altă situaţie pentru reglementarea căreia este necesară emiterea unui Decret prezidenţial.

3) Decretul este emis în baza constatărilor efectuate anterior într-un şir de acte premergătoare, unele dintre care au o forţă juridică superioară Decretului Preşedintelui. Este suficient să amintim Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova adoptată la 27 august 1991, care constată expres că: „[…]fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcând chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S. […]”. Trebuie subliniat faptul că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu legea fundamentală a statului şi are astfel valoare constituţională.

În acest sens, Decretul Preşedintelui interimar Mihai Ghimpu privind declararea zilei de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupaţiei sovietice nu a depăşit cadrul Declaraţiei de Independenţă. Prin urmare, referirea la o situaţie de fapt consemnat în actul fondator al Republicii Moldova, nu poate încălca statutul de stat suveran şi independent al Republicii Moldova.

4) Preşedintelui interimar i se reproşează că în art.8 din Decret ar da indicaţii unilaterale unui stat străin, depăşindu-şi astfel atribuţiile. Mihai Ghimpu nu a cerut decât ca Rusia să-şi respecte angajamentul făcut la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea armamentului şi trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, Decretul în cauză nu face altceva decât să reamintească un angajament asumat de Federaţia Rusă şi neonorat până în prezent.

Argumentele prezentate într-o formă succintă au rostul să demonstreze că sesizarea deputaţilor comunişti nu are sens, iar Curtea Constituţională trebuie să respecte propriile hotărâri făcute anterior, precum şi legile fundamentale ale Republicii Moldova.