S-au împlinit 550 de ani de atestare documentară a Bucureştiului! Domnitorul Vlad Ţepes a fost primul care a menţionat Bucureştiul într-un document semnat la data de 20 septembrie 1459, dedicat unor mici feudali.
Timp de o săptămână, zi de zi, seară de seară, bucureştenii au petrecut şi au mers la spectacole de teatru, concerte în aer liber şi defilări. Zilele Bucureştiului au debutat pe data de 12 septembrie, cu o paradă a costumelor de epocă pe bulevardul Unirii, cu un Carnaval al Copiilor în parcul Herăstrău, cu fanfară şi bătăile cu flori de “la şosea” şi cu numeroase expoziţii dedicate acestei aniversări.
Seara zilei de 12 septembrie a fost încununată în Piaţa Constituţiei, cu un spectacol care a arătat, în termeni metaforici, geneza Bucureştiului. Evenimentul a fost organizat de ARCUB.
Muzeul Literaturii Române a găzduit o expoziţie de pictură şi grafică, Galeria Municipiului Bucureşti a prezentat o expoziţie de pictură, decoraţiuni interioare şi artă fotografică, Muzeul Ţăranului Român a adăpostit Gala Filmului – Bucureştiul Interzis, Muzeul Municipiului Bucureşti a organizat în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, simpozionul cu tema “550 de ani de la atestarea documentară a oraşului Bucureşti”, iar la data de 18 septembrie a lansat coliţa filatelică aniversară „Bucureşti 550″. Expoziţia “Ctitorii ale domnitorilor români în Cetatea de Scaun a Bucureştilor” a fost amenajată în Pasajul Universitaţii, Biblioteca Metropolitană a găzduit simpozionul internaţional “Cartea – România – Europa”, iar Sala de Marmură de la Cercul Militar a pregătit o expoziţie de tablouri cu licitaţie.
ATRCN a pregătit o prezentare de modă realizată de creatori români, care a avut loc la Teatrul de vară din Herăstrău, pe 15 septembrie. Holul Primăriei Municipiului Bucureşti, în perioada 15-20 septembrie, a fost gazda expoziţiei de pictură Vitalie Butescu. Arcul de Triumf a fost deschis vizitatorilor între 18 si 20 septembrie cu expoziţia “Legiunea Română din Italia în timpul primului Război Mondial”.
În noaptea dintre 19 si 20 septembrie, “Noaptea albă a Bucureştilor”, 12 muzee şi instituţii au avut porţile deschise pină la ora 3 dimineaţa: Muzeul George Enescu, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Geologie, Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Literaturii Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă Vasile Grigore, Muzeul Harţilor Vechi, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Palatul Curtea Veche, Observatorul Astronomic, Muzeul Militar Naţional.
Teatrele bucureştene au pus în scena spectacole gratuite în zilele de 19 și 20 septembrie:
Teatrul Bulandra – Richard al III-lea se interzice
Teatrul Bulandra – A douăsprezecea noapte
Teatrul Nottara – Doi pe o bancă
Teatrul ODEON – Pyram și Thisbe
Teatrul Mic – Se joacă pe gaura cheii
Teatrul de Comedie – Domnişoara Iulia
Teatrul de Comedie – Sunt un orb, Poker
Teatrul Țăndărică – Cenuşăreasa, Păcală
Teatrul Ion Creangă – Pălăria cu surprize
Teatrul evreiesc de stat – Care de aşi cu valet
Teatrul C. Tănase – Nimic despre papagali
Teatrul Excelsior – Vacanţa veselă
Teatrul Metropolis – Zaruri şi cărţi
Teatrul Masca – Gardienii se întorc, Prostia omenească
Opera Comică pentru Copii – Balul Ispăvnicesei.
Toată săptămâna, 12-20 septembrie, Centrul Istoric al Bucureştiului a fost din nou în prim plan, ca inimă a manifestărilor culturale. A debutat cu festivalul organizaţiilor non-profit “ONG Fest” şi cu târgul de artă, urmate pe Strada Carada de spectacole Art Show, Comedy Show, Cutia Istoriei, de mini recitaluri ale unor solişti români, organizate cu ajutorul Fundației Culturale ARTEX, în colaborare cu Şcoala de Artă a Municipiului Bucureşti.
Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare al Municipiului Bucureşti a organizat zilnic în această perioadă, în Piaţa Constituţiei, un Târg de Meşteri Populari, prezentând astfel obiceiurile populare româneşti şi imagini de altă dată.
Asociaţia Tinerilor din România pentru Cultură şi Normalitate s-au alăturat Zilelor Bucureştiului cu un program cultural, finanţat din fonduri proprii. Uliţa Tradiţiei şi Meşteşugului, Fanfara Studenţilor de la Conservator în Parcul Herăstrău, Next Generation Pop Simphony (Vlad Miriţă, Acapella, Nico, Sistem, Alex, Smiley, Elena Gheorghe, Orchestra simfonică, dirijor Daniel Jinga), Spectacol de dansuri de societate, Spectacol Nicolae Voiculeţ (Folktronica) la Teatrul de vară Herăstrău.
Alte programele artistice au fost organizate de CCVTC în Piaţa Constituţiei: Seară Românească şi Spectacol de minorităţi (turco-tătari, rromi, germani, ruşi şi lipoveni italieni, polonezi, aromâni şi germani).
Regia Autonomă de Transport Bucureşti, care a împlinit frumoasa vârstă de 100 de ani de existenţă, a organizat pe 19 septembrie, începând cu ora 10:00, Caravana Timpului: o paradă de la tramvaiele cu cai la cele mai noi tramvaie produse la RATB-URAC.
Pentru iubitorii de jazz, ARCUB a prezentat pe 19 septembrie în Piaţa George Enescu, un concert “Florin Niculescu cvintet”, iar Soprana Angela Gheorghiu şi cunoscutul tenor Vlad Miriţă au susţinut la rândul lor, în aceeaşi seară, un concert de înaltă ţinută artistică, pe scena din Piaţa Constituţiei, manifestare realizată de Institutul pentru Dezvoltare Durabilă.
O săptămână care s-a vrut într-adevăr aniversară şi prin care organizatorii şi participanţii s-au întrecut pe ei inşişi. La mulţi ani, Bucureşti!
