Pe cercetătorul etnolog Dr. Rusalin Ișfănoni, Secretar General al Fundației culturale HESPERUS, l-am cunoscut pe vremea când era în conducerea Muzeului Satului. A scris teza de doctorat  „Pădurenii Hunedoarei – o viziune etnologică”, iar apoi a publicat-o în volumul care, în 2006, a fost distins cu Premiul Academiei Române.  

L-am revăzut înainte de a pleca la Festivalul Naţional Sărbătoarea Iilor de la Cezieni și mi-a promis să îmi spună cîte ceva despre aceasta manifestare la revenirea în Capitală.

Care a fost specificul ediției de anul acesta al Festivalului Național Sărbătoarea Iilor de la Cezieni?

–   În zilele de 23-24 iunie, 2018, am participat la Festivalul Naţional Sărbătoarea Iilor, eveniment cultural de excepţie organizat în comuna Cezieni, dedicat, anul acesta,Centenarului şi desfăşurat sub genericul „România 100”.Comuna Cezieni are o populaţie de circa 1800 de locuitori, este aşezată în sud-vestul judeţului Olt, la o distanţă de 55 km. de municipiul Slatina şi la 10 km de municipiul Caracal,fiind formată din trei sate: Cezieni, reşedinţa comunei, Corlăteşti  şi Bondrea. Etnografic vorbind, aceste localităţi fac parte din zona Romanaţi.

O amploare deosebită a luat această sărbătoare începând cu anul 2000, de când în fruntea comunei Cezieni se află, ca primar, profesorul Dănuţ Guşatu. Devenită între timp Festivalul Naţional Sărbătoarea Iilor, care anul acesta  a fost dedicat Centenarului, festivalul a cuprins, în cele două zile, acţiuni culturale deosebit de atractive: o expoziţie de costume populare organizată la Căminul cultural, concursul celor mai reuşite ii, târgul meşteşugurilor populare, parada portului   popular, hora iilor, festivitatea de premiere a celor mai iscusite cusătorese de ii, spectacol folcloric şi de muzică modernă. Sărbătoare iilor din anul acesta, 2018, a fost înnobilată cu un simpozion ştiinţific: „România –  100   de   ani   de   la   Marea   Unire.   Ia –   document   incontestabil   al   identităţii naţionale şi perenităţii poporului român”.

Ce ați dori să subliniați pentru cei ce vor citi acest interviu? Ceea ce a impresionat în   mod deosebit oaspeţii, veniţi în număr mare la această sărbătoare, în ziua de Sânziene, a fost expunerea pe gardul de la drum al majorităţii gospodăriilor, de la un capăt la altul al satului Cezieni, a pieselor de costum popular de sărbătoare, în care au predominat iile cusute în ultimii doi ani, etalate pe covoarele şi velinţele ţesute tot de femeile din gospodărie de-a lungul anilor.  Ceea ce a impresionat deosebit a fost faptul că au participat la această sărbătoare femei din Cezieni, plecate în urmă cu vreo 15 ani la muncă în Italia, Spania, Germania etc, care  s-au întors în satul de baştină pentru acest eveniment.. Ele ajung cu o zi înainte, în ziua sărbătorii participă la toate evenimentele, inclusiv la festivitatea de premiere şi la hora iilor, iar în ziua următoare se întorc în ţările în care locuiesc şi muncesc în prezent. Pentru ele sărbătoarea iilor, care coincide cu întâlnirea fiilor satului, este cel mai important şi emoţionant eveniment din cursul unui an, de aceea revin de fiecare dată cu tot dragul: reîntâlnesc familia,prietenii,   îmbracă   veşmintele   strămoşeşti,   participă   la   concursul   iilor     şi,   lucru   foarte important, joacă în Hora Iilor, alături de ceilalţi săteni.  Se poate spune că ia are viitor în Cezieni şi nu numai, în toată zona Romanaţi şi chiar în toată România.Ia este o adevărată carte de identitate a româncelor, pe orice meleaguri s-ar afla. Felicitări  primarului din Cezieni, colegilor  din  Primărie, care  i-au fost alături  tot timpul,   Consiliului   Judeţean   Olt,   Centrului   Judeţean   Pentru   Conservarea   şi   Promovarea Culturii Tradiţionale, Televiziunii Române şi tuturor instituţiilor sau persoanelor private care s-au implicat în reuşita deplină a măreţului eveniment cultural-educativ: Sărbătoarea Iiilor de la Cezieni, ediţia 2o18. În cele două zile, 23 şi 24 iunie, localitatea Cezieni a fost Capitala iei în România…

A consemnat Ioan Iacob