Am terminat recent TURNUL DE VEGHE (la şase ani după ce l-am primit cu autograf la TÂRGUL DE CARTE de la ROMEXPO) , un jurnal scris de “un exilat de un tip deosebit, pentru că viaţa ia oferit ocazia nedorită şi rară de a se exila nu o dată, ci de două ori: mai întâi în 1944, din Basarabia ocupată, împreună cu familia, şi apoi în 1980, în Statele Unite”, cum afirmă Profesorul Mircea Anghelescu în prefaţa jurnalului.    

    Pe Profesorul Anghelescu l-am cunoscut prima dată în studenţia mea de la Iaşi, unde venise la FILOLOGIE cu ocazia unui simpozion. L-am revăzut, după zeci de ani, când devenisem “student” la Şcoala Doctorală a Universităţii Bucureşti. Cu ocazia Târgului de carte de la ROMEXPO l-am însoţit la o lansare de carte, unde a vorbit extraordinar despre “doctoranzii săi”, cărora le-a „dezvăluit” un autor: Constantin Eretescu, venit din Statele Unite împreună cu soţia sa, Sanda Galopenţia, doi universitari absolut deosebiţi prin realizările lor.    

***`

   Nu mi-am propus să fac o cronică a acestui “jurnal de exil”, bazat pe o “reţetă irezistibilă”: sinceritate, ştiinţă / înţelepciune a scrierii, umor (şi ironie împinsă uneori până la sarcasm), plasticitatea (aproape cinematografică) a peisajelor de toamnă din zona în care locuiesc, obsesia urmăririi de către agenţi sau savuroasele mese (la sărbători şi în vacanţele din locuri exotice).  Mai presus de toate puterea extraordinară  a autorului de a-şi depăşi condiţia fizică şi psihică pentru a-şi duce mai departe proiectele şi viaţa. Nu trece neobservată nici generozitatea sa faţă de solicitări (inclusiv financiare) venite din diverse direcţii.

    Un autor excepţional şi un “jurnal de exil” scris polifonic, extrem de rafinat, cu un final ce face trimitere, cu ironie, la lumea politicienilor.

                                                                     Prof. Dr. Ioan Iacob       

………………………………………….

*Eretescu, Constantin, TURNUL DE VEGHE. Jurnal de exil, I, 1995-2004,   Prefaţă de Mircea Anghelescu, Bucureşti, Ed. Vremea, 2013