Există oameni care vin altfel în universul vieţii noastre, îi simţim aproape pentru un timp, pentru o vreme, sau ne introduc pe nesimţite în alt univers, în sfera lor de gândire şi trăire. Este un univers în care ei visează frumos. Toţi avem dreptul de a visa la o lume frumoasă în care se poate trăi cu acest vis. Şi cred că omul în genere este în adâncul sufletului un poet, dar numai unii primesc harul dumnezeiesc de a şi scrie. Omul este o fiinţă cugetătoare pentru că strălucirea şi demnitatea lui este gândirea: „Cogito, ergo sum” („Gândesc, deci exist”).
Şi iată că avem un volum de „Gânduri pe litere”, cum şi-a intitulat poetul Mihai Horga volumul de cugetări, apărut la Editura „Miron Costin” în 2011, Roman.
Mihai Horga este un poet care merită apreciat pentru pasiunea cu care scrie şi ne dăruieşte din când în când câte un volum cu poezii. Deşi scrie poezie de ceva vreme, s-a hotărât la o vârstă destul de înaintată să publice. Astfel, în anul 2009 apare volumul „Clepsidra vieţii” iar în 2010 „Trecător… pe zebra vieţii” ambele la Editura „Miron Costin” din Roman.
După cele două volume cu poezii, poetul se hotărăşte să publice acest volum de „Cugetări – concluzii…” şi „Constatări – iluzii …”, subtitluri adăugate de domnia sa volumului plin de cugetări „Gânduri pe litere”, care vor şi ele parcă să ne dezvăluie conţinutul acestui volum.
Aşa cum însuşi scriitorul, Mihai Horga, spune în Cuvântul autorului, „Viaţa este asemenea unui tren, care ne duce pe un traseu numai de ea ştiut”. Da, viaţa pare a fi ca un traseu lung pe care acumulăm neîncetat cunoştinţe din toate domeniile, din unele mai mult şi din altele mai puţin, toate fiind experienţe trăite în acest vast univers – VIAŢA. Un univers prin care timpul este cel care îl ajută pe scriitor, şi pe artist în genere, să-şi ordoneze gândurile, aşa cum domnia sa a scris: „Gândeşte mult şi scrie puţin”, deoarece „Gândurile adânci sunt … înălţătoare” (p.50). Timpul îl mai ajută să pătrundă în acele taine ale imensităţii de unde îşi alege ideile ca să le prelucreze pentru operele sale viitoare.
Omul este o fiinţă care cugetă mereu şi trage deseori concluzii, o fiinţă care toată viaţa învaţă, căci, aşa cum scria un autor sanscrit, „Învăţătura e o perlă, o avere mare, pe care rudele n-o pot împărţi între ele, nici hoţii fura, şi care nu se împuţinează prin dăruire”. Din contra, aşa cum spunea părintele Nicolae Steinhardt, „dăruind vei dobândi”, căci darul dat din suflet este ca o rază de lumină ce se va întoarce asupra ta şi te împlineşte. Iar autorul „Gândurilor pe litere” ne spune că „Dăruind – primeşti! (aşa nădăjduieşti)” (p.34).
Arta în genere şi mai ales literatura, cred eu, sunt deschiderea spre o lume pe care nu o cunoaştem dar o putem descoperi. Iar omul, prin structura sa, este într-o continuă căutare, îşi pune multiple întrebări şi nu-şi dă seama prea uşor că de fapt nu caută răspunsuri, deseori caută un liman pe care să afle alinare, să găsească un refugiu în care să poată intra, ieşind din zbuciumul societăţii şi activităţilor din fiecare zi. Şi este necesar ca arta să ocupe un loc important în viaţa omenirii pentru că, aşa cum scrie poetul M.Horga, „Artele trebuie să vorbească – pentru ca armele să tacă …” (p. 12), pentru că arta va fi în măsură să descopere regăsirea de sine a omului.
Strângând cunoştinţe variate în panerul său, snopi uriaşi de idei prelucrate în malaxorul gândurilor, care i-au „jalonat existenţa”, iată că avem acest volum bine gândit şi structurat, cu aceste reflecţii, comentarii despre viaţă cu problemele ei, dăruite nouă de poetul Mihai Horga. Este un volum încărcat, ca un pom de Crăciun, cu multe cugetări şi concluzii, cu gânduri interesante din toate domeniile vieţii, unele chiar hazlii, ca de exemplu: „Nu se ştia cu musca pe căciulă … (purta pălărie!)” (p.23), altele cu un semn de întrebare, şi unele care incită spre cugetare. Este o lucrare exemplară prin rigoarea construcţiei şi abordarea subiectelor, este selectivă în privinţa cugetărilor, multe dintre ele adaptate la viaţa cotidiană modernă, şi nu numai.
Scrisul, cred eu, este ca o fluidizare a personalităţii, a eului prin marele univers, depăşirea unor graniţe ale spaţiului şi timpului; imaginaţia care curge ca un fluviu format din idei şi gânduri fără să se oprească într-un areal oarecare şi care nu poate fi limitat de nici un fel de graniţe. Iar esenţa scrisului vine din suflet, adevăr şi simplitate.
Din acest volum reiese că poetul Mihai Horga este preocupat de esenţa vieţii cu problemele şi neajunsurile ei, care poate fi descoperită şi prin lecturarea cărţii.
În continuare, am selectat câteva din gândurile scriitorului. Şi pentru că suntem pe o vatră a culturii şi cuvintelor, am extras în primul rând din gândurile domniei sale, tot într-o ordine alfabetică, referitor la carte, cuvânt, litere:
· „O carte este o bornă pe drumul spre cultură.” (p.20)
· „Cartea îţi este totdeauna cel mai bun prieten!” (p.21)
· „Din păcate, uneori, chiar omul este un duşman al cărţii.” (p.21)
· „Orice carte începe cu un cuvânt!” (p.33)
· „Dacă nu-ţi respecţi cuvântul – îţi ies … vorbe”. (p.33)
· „Literele sunt seminţele cunoaşterii.”(p.75)
· „Literele – submultiplii cuvântului”. (p.75)
· „Literele sunt copiii alfabetului”. (p.75)
Iar „Biblioteca este un stup în care: regina este inspiraţia, trântorul – criticul, fagurele – cartea, mierea – cultura, albina – autorul, ursul – cititorul, stuparul – rămânând bibliotecarul …” (p. 16)
Interesant mi s-a părut şi următoarea cugetare: „Cine e xenofob chiar şi în ţara sa – este apatrid”.
„Gânduri pe litere” este un volum care merită studiat, deoarece conţine multe cugetări din toate domeniile vieţii, reflecţii şi comentarii, sau întrebări şi concluzii. Aş putea să citez multe cugetări, dar las cititorului această plăcere de-a explora un domeniu vast, care cheamă către meditaţie.
Am tot auzit spunându-se că românul s-a născut poet, ceea ce indică potenţialul creativ al acestui popor, potenţial care trebuie cunoscut, stimulat şi valorificat pentru obţinerea unei performanţe creative.
În încheiere, îi adresez autorului felicitări pentru acest volum şi îi doresc în continuare sănătate, putere şi multă inspiraţie, pentru a ne putea încânta cu alte volume.
