ion_creanga

ion_creangaIon Creangă a avut un copil, patru nepoţi, doi strănepoţi, patru stră-strănepoţi, doi stră-stră-strănepoţi şi trei stră-stră-stră-strănepoţi. Ultimele trei generaţii trăiesc în Statele Unite ale Americii, în golful care alcătuieşte uriaşa suburbie a oraşului San Francisco. Mai întâi s-a stabilit aici un strănepot al lui Creangă, în 1954, iar apoi, în 1980, l-a urmat un stră-strănepot care a părăsit România din cauza persecuţiilor politice la care îi fusese supusă familia. La muzeele care se îngrijesc de memoria lui Ion Creangă, arborele genealogic al povestitorului a rămas cu trei generaţii în urmă, împotmolindu-se în jurul anului 1910.

O descendenţă stigmatizată

Dacă acest arbore genealogic ar fi fost adus la zi, generaţie de generaţie, la Casa Memorială „Ion Creangă” din Humuleşti şi la Muzeul „Ion Creangă” din Iaşi, o bună perioadă de vreme, în deceniul şapte al secolului trecut, ar fi fost afişate numele unor „duşmani ai poporului”. În 1959, singurii urmaşi ai lui Ion Creangă care trăiau în România au fost daţi afară din casă, scoşi din şcoli şi, ca să nu moară de foame, nevoiţi să facă muncă fizică, deşi nu trecuseră încă de vârsta pubertăţii. Abia zece ani mai târziu, o sentinţă civilă le-a spălat numele, admiţând că soţul strănepoatei lui Creangă – tatăl a doi dintre stră-strănepoţii povestitorului – fusese arestat şi condamnat la 17 ani de închisoare pentru o faptă care nu existase.

150 de ani de istorie

Începând de luni, timp de trei săptămâni, jurnalul.ro şi „Jurnalul Naţional” trec în revistă întreaga descendenţă a povestitorului născut la Humuleşti. De la băiatul lui, aventurosul Căpitan Creangă, un negustor de foiţă de ţigară hărţuit de competiţie şi falimentat de stat, până la ultimii născuţi în această familie, două fetiţe de patru şi şase ani, botezate cu prenume hawaiiene, care trăiesc sub priveliştea Golden Gate-ului californian, iar de vorbit, nu cunosc o boabă româneşte. Veţi citi despre sloganurile comerciale şi verva cu care fiul povestitorului îşi ademenea clienţii, despre cei patru copii ai săi, maturizaţi într-o familie dezorganizată, spartă când ei erau încă la şcoală, despre cel mai celebru dintre urmaşii lui Creangă, nepotul său, arhitectul Horia Creangă, fratele, surorile şi cumnaţii acestuia, copiii lor şi copiii copiilor lor. O istorie familială care traversează 150 de ani, se întinde pe două continente, porneşte din atmosfera plină de prejudecăţi a secolului XIX şi se încheie în epoca multiculturală de astăzi.

De luni până vineri, în cinci episoade consecutive, pe jurnalul.ro, veţi putea citi despre capcanele care bântuie biografia lui Ion Creangă şi despre descendenţii scriitorului care nu se mai află în viaţă, murind cu nouăzeci, şaptezeci sau cincisprezece ani în urmă, la Iaşi, Bucureşti, Viena sau San Francisco:

*Luni: Ion Creangă, scriitorul cu dată de naştere, nume şi loc al morţii necunoscute

*Marţi: Fiul lui Ion Creangă, căpitanul care a părăsit armata pentru a se înrola în marile războaie ale comerţului cu lucruri mărunte

*Miercuri: Nepoata lui Ion Creangă, născută la Torino, căsătorită cu un poet-avocat

*Joi: Cum a trecut Oceanul Atlantic strănepotul lui Ion Creangă, sprijinit de Papa Paul al VI-lea

*Vineri: Nepotul lui Ion Creangă, cel mai mare arhitect modernist român

Din 10 octombrie, până vineri, 21 octombrie, în „Jurnalul Naţional” şi pe jurnalul.ro veţi putea citi despre toţi urmaşii povestitorului de la Humuleşti care trăiesc în ziua de astăzi, în SUA sau la Bucureşti.

Creangă, în afara literaturii

Ion Creangă a fost un clasic al literaturii române încă din timpul vieţii. Moartea n-a făcut decât să-i eternizeze statura. Numele lui s-a mutat demult din literatură în hărţile oraşelor, în zidurile caselor, în adrese, cărţi de muncă, permise, diplome de bacalaureat, diplome de licenţă, rute feroviare, trasee de autobuz, tramvai, facturi, chitanţe, citaţii judiciare, reclamaţii sau plângeri penale.

*Există 280 de străzi care poartă numele lui Ion Creangă în România şi zeci de grădiniţe, şcoli generale şi licee care îl au patron pe Creangă.

*Universitatea din Chişinău poartă numele Ion Creangă, Biblioteca Naţională pentru Copii din acelaşi oraş, o filială a Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti, librării din ţară, teatre şi chiar o localitate din judeţul Neamţ.

*Euforia imobiliară din ultimii ani a dus la apariţia unui complex rezidenţial „Creangă Apartments” în apropiere de Casa Poporului, iar un ansamblu de blocuri, cu 99 de locuinţe, a fost construit pe strada Ion Creangă din Chişinău.

*Există o Piaţă Ion Creangă la Oradea, un Bulevard Ion Creangă în orăşelul Dumbrăviţa, din Timiş, şi un cartier Ion Creangă în Bucureşti, zonă gri, de periferie, care înnoadă străzile Capitalei cu drumurile care duc în Moldova şi care, curând, va fi înfrumuseţată de un parc „Ion Creangă”.