Am ezitat mult timp înainte de a începe să scriu despre un subiect atât de fierbinte cum este cel legat de prezenta criză din Japonia cauzată de explozia circuitelor de răcire ale reactoarelor nucleare de la Fukushima. Fiindcă informaţiile despre ceea ce se întâmplă acolo ne vin într-o cadenţă ce ne împiedică să mai înţelegem cu adevărat situaţia reală, am preferat să mă orientez către anumite aspecte ce vor fi cu siguranţă ignorate de către presa internaţională.
Mai întâi vreau să îmi declar respectul şi admiraţia pentru cultura japoneză, precum şi pentru această naţiune care a ştiut să se adapteze atât de bine circumstanţelor fluctuante ale istoriei. De aceea, sunt sigur că poporul japonez va învăţa lecţii utile şi din acest incident nedorit, care este posibil să schimbe definitiv cursul actual al societăţii nipone.
În primul rând, pot spune că numele Fukushima nu îmi spunea nimic înainte de acest incident, la fel cum nici Cernobal nu era ştiut înainte de catastrofa nucleară din timpul Uniunii Sovietice. Din acest punct de vedere, am constatat că pe Wikipedia după un scurt paragraf ce descrie amplasarea oraşului Fukushima, urmează o mulţime de relatări despre tragedia nucleară din regiune. Este trist ca un loc de pe planetă să devină cunoscut doar după un eveniment nedorit, dar aşa se scrie istoria, mai ales când te afli în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.
Curios fiind de acest loc, am început să citesc materiale care să îmi spună ceva despre specificul locului, istoria sa, oamenii din regiune şi cultura lor. Cred că orice demers jurnalistic serios ar trebui ca atunci când explorează evenimentelor dintr-o anumită zonă de interes, să prezinte deopotrivă câte ceva şi din specificul locului. Bineînţeles că nu mă refer la acel jurnalism de senzaţie şi „creator de evenimente” care să ţină prima pagină a ziarelor sau destinat să atingă cele mai mari cote de audienţă. Mai precis mă refer la menirea comunicării jurnalistice de a ne oferi informaţii corecte, pline de miez, obiective şi mai ales în context.
Vizionăm o mulţime de emisiuni despre acest eveniment din Fukushima, dar nu ne întrebăm de exemplu: Cine sunt aceşti oameni? Care este istoria lor? Ce fel de cultură au? Cum gândesc? Cum se bucură? Cum se întristează? Ne postăm în faţa televizoarelor în timp ce se aruncă în mod haotic în noi cu informaţii trunchiate pe care le receptăm într-un mod barbar, primitiv, în nuanţele de gri ale temerii, îngrijorării şi senzaţionalului. Iar după ce „show-ul” mediatic s-a încheiat, aruncăm la coş toată chestiunea pentru a trece la un alt subiect „fierbinte”, din care marile trusturi media îşi culeg profituri deloc lipsite de importanţă.
Să uităm acum aceste lucruri şi de aceea vă voi propune câteva date sintetice despre prefectura Fukushima, culese din mai multe surse de pe Internet. Mai jos voi indica şi câteva link-uri pentru cei interesaţi să extindă orizontul pe care l-am creionat în câteva cuvinte.
Mai întâi, Fukushima înseamnă „insula bunului destin” (“good-fortune island”) şi este capitala prefecturii cu acelaşi nume din regiunea Tohoku a Japoniei. Oraşul se află la 250 km nord de Tokyo şi la 80 km sud de Sendai. Deşi oraşul este localizat în interiorul insulei, prefectura are mai multe porturi la oceanul Pacific, câteva dintre ele numindu-se Onahama şi Soma. La nivelul anului 2003, populaţia oraşului era estimată la 290.866 de locuitori la o suprafaţă de 746 km pătrat rezultând o densitate de 390 de oameni / km pătrat.
Fukushima City este înconjurată de o mulţime de izvoare termale şi are nenumărate resurse naturale în regiune, fiind una dintre cele mai mari zone turistice din Tohoku. Plasarea oraşului permite accesul către multe alte regiuni ale Japoniei prin intermediul unui sistem de transport bine pus la punct. În numai o oră şi jumătate poţi ajunge în Tokio folosind căile ferate, iar aeroportul oraşului, deschis din anul 1993, permite turiştilor să viziteze oraşul venind nu numai din zonele metropolitane ale regiunii, dar chiar şi din celelalte insule ale arhipelagului nipon.
Prefectura Fukushima este bogată în festivaluri unice ce se desfăşoară în fiecare anotimp de-a lungul întregului an, având o semnificaţie profund religioasă îmbinată cu practici agricole specific japoneze, reflectând istoria locală şi diferitele tradiţii culturale. Astfel, marele festival Ryozen celebrează perioada turbulentă Nanbokucho (1336 – 1392), când conflictul dintre două curţi imperiale rivale au divizat naţiunea. Sau festivalul Soma – Noomaoi, ce datează de peste 1000 de ani, se desfăşoară pe fostele proprietăţi ale clanului Soma şi recreează atmosfera din perioada Statelor Războinice (1467 – 1568). În jur de 500 de călăreţi costumaţi în samurai purtând steaguri medievale specifice oferă un spectacol de luptă deosebit în sunetul şi lumina focurilor de artificii, fiind unul dintre cele mai reprezentative astfel de festivaluri din Japonia.
Lista poate continua, dar mă opresc aici fără a uita faptul că pot fi întâlnite o mulţime de meşteşuguri specifice locului. Astfel, lemnul de bună calitate se găseşte în calităţi abundente în Fukushima fapt ce permite realizarea de obiecte artizanale de excepţie. De asemenea, o mulţime de obiecte din lut ars pot fi procurate reflectând cultura locală a regiunii.
Nu pot să mai adaug decât că pe măsură ce exploram aceste informaţii am uitat în cele din urmă de isteria mediatică şi fără să vreau am înţeles gestul acelor muncitori eroi, care au preferat să îşi dea viaţa pentru a salva o ţară, o naţiune şi un patrimoniu de excepţie. Am înţeles de fapt că ei aveau pentru ce să moară, aveau ce să apere şi într-un fel am găsit o explicaţie pentru spiritul de sacrificiu al japonezilor.
Oare noi ca români am avea ce apăra sau mai bine zis, am putea proceda la fel dacă destinul ar cere un astfel de sacrificiu?
…………………………………………………………………..
Referinţe:
1. Wikipedia, Fukushima:
http://en.wikipedia.org/wiki/Fukushima,_Fukushima
2. Pagina prefecturii Fukushima:
http://www.pref.fukushima.jp/kokusai/IADwebsite/aboutfuku/aboutfuku7History.htm
3. Pagina oraşului Fukushima:
http://www.city.fukushima.fukushima.jp/english/about/index.html
4. Privelişti în Fukuhsima:
http://fuku-tabi.jp/en/sightseeing/2010/03/000059.html
