Pe 21 decembrie România a celebrat depunerea jurământului de către preşedintele Traian Băsescu. Acesta este cel de-al treilea preşedinte al României de după Revoluţie fiind primul preşedinte de după 1989, reales pentru un al doilea mandat consecutiv.
Ultimul discurs
Momentul a fost unul istoric ţinând cont de faptul că tot pe 21 decembrie, dar cu 20 de ani în urmă, “mult iubitul şi stimatul conducător de partid şi de ţară, eminentul revoluţionar patriot, care de peste şase decenii şi-a dăruit întreaga activitate binelui, prosperităţii patriei, libertăţii independenţei depline a României socialiste, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu” ne transmitea de la balconul Comitetului Central “un salut călduros, revoluţionar, împreună cu cele mai bune urări de succes în toate domeniile de activitate”. La scurt timp însă după urare, în timp ce le mulţumea organizatorilor pentru acea manifestaţie, în mulţimea adunată s-au creat primele agitaţii şi proteste care au conturbat continuarea discursului. Cei din jurul dictatorului au încercat să-l introducă pe acesta în sediu, dar Ceauşescu a refuzat şi pentru aproximativ trei minute, care pareau interminabile, Ceauşescu şi soţia au încercat disperaţi să calmeze mulţimea.
Acesta şi-a continuat discursul cerând românilor să “demonstreze cu toata puterea, forţa şi unitatea în apărarea independenţei, integrităţii şi suveranităţii României”. A continuat apoi cu “importantă hotărâre adoptată de comitetul politic executiv cu privire la nivelul de trai al oamenilor muncii”. În ciuda faptului că românii nu aveau de fapt ce cumpăra cu banii, Ceauşescu le-a înşiruit românilor o listă lungă de promisiuni financiare care să le îndulcească viaţa în socialism.
Astfel el promitea românilor că de la 1 ianuarie 1990 retribuţia minimă să fie majorată de la 2.000 la 2.200 de lei, de ea beneficiind după spusele lui 1,5 milioane de oameni ai muncii.
Alocaţiile pentru copii urmau să se majoreze şi ele cu 30 până la 50 de lei, ceea ce urma să constituie în viziunea dictatorului “un ajutor puternic” pentru aproape 4,5 milioane de copii. De asemenea promitea majorarea pensiilor minime de la 800 la 900 de lei. Pensia de urmaş se mărea cu 100 de lei iar ajutorul social cu 500 până la 800 de lei, astfel spunea Ceauşescu se vor asigura “condiţiuni bune, corespunzătoare pentru muncă şi viaţă pentru toţi cetăţenii patriei” acele măsuri demonstrând cu putere, în opinia lui, că “pe măsura dezvoltării economiei făceau totul pentru a asigura ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi spiritual al poporului, în spiritul hotărârilor congresului partidului”.
Acţiunile de la Timişoara, Ceauşescu le considera fiind o “acţiune conjugată de cercuri care vor să distrugă integritatea şi suveranitatea României, să oprească construcţia socialismului, să pună sub stăpânire străină din nou poporul”
Toate promisiunile făcute în disperare, cât şi celelalte indicaţii preţioase nu au mai apucat să fie duse la înfăptuire. După cum ştim după discurs a urmat fuga cu elicopterul, iar ulterior a avut loc arestarea, judecarea, condamnarea şi împuşcarea lor.
Primul preŞedinte cu douĂ mandate consecutive
Timp de 20 de ani însă după Revoluţie, România a avut parte de trei preşedinţi aleşi de popor în mod democratic. Ultimul dintre ei, Traian Băsescu finalizându-şi, şi totodată începând un nou mandat chiar pe 21 decembrie.
După încheierea primului mandat, preşedintele a părăsit în mod simbolic palatul Cotroceni şi a plecat spre palatul Parlamentului pentru a depune din nou jurămânul.
Traian Băsescu a ţinut un discurs în faţa celor două camere reunite ale parlamentului României, amintind de eroii căzuţi la Revoluţie: “în urmă cu 20 de ani, peste o mie de români, printre ei mulţi foarte tineri, şi-au dat viaţa pentru libertate. Sacrificiul lor este azi piatra de temelie a instituţiilor noastre democratice.” A menţionat apoi intrarea României în Uniunea Europeană şi celebrarea a 150 de ani de la Unirea Principatelor.
BĂsescu, cel mai credibil vector
Acesta a spus că în ciuda faptului că în perioada campaniei electorale au existat conflicte care au adus neîncredere şi confuzie în rândul oamenilor, este momentul acum ca România să fie privită cu luciditate, cu dragoste şi cu încredere. Acesta a mai declarat că ţara nu va trece printr-o perioadă uşoară din punct de vedere economic în următoarea perioadă, dar că a fost reales pentru că românii “l-au perceput drept cel mai credibil vector al interesului naţional şi al înnoirii României”.
“Nu am fost reales fiindcă aş fi promis linişte, nici fiindcă aş fi promis câte ceva fiecărei categorii sociale. Am primit încrederea românilor fiindcă mi-am asumat proiectul modernizării societăţii româneşti. Consider că am fost reales pentru voinţa de a pune în practică măsuri de reformă legitime, de prea multă vreme aşteptate şi tergiversate”, a declarat Traian Băsescu.
Acesta a mai adăugat : “Ca preşedinte al României în ultimii cinci ani, ca om care a fost reales în cea mai importantă funcţie din statul român, vreau să vă transmit un mesaj de încredere în România. România vrea să evolueze, românii vor ca ţara lor să devină o veritabilă democraţie, de nivel european. Prin urmare, România trebuie să se transforme, România trebuie să se modernizeze. Rolul oamenilor politici este să imprime transformărilor ce trebuie făcute în această direcţie, un ritm susţinut şi să se asigure că transformările sunt echitabile. Nu cred că românii mai pot accepta să existe, privilegiaţi şi defavorizaţi. Modernizarea şi integrarea deplină în Uniunea Europeană sunt în interesul tuturor cetăţenilor. Dar realizarea acestui deziderat ţine de un efort comun. Vă invit, deci, pe toţi să participaţi la acest efort.
Experienţa acumulată în primul mandat mă va ajuta să evit erori în viitor. Sper că acest lucru va fi valabil şi pentru oamenii politici care, nu cu multă vreme în urmă, s-au coalizat împotriva Preşedintelui. Cred că a trecut vremea coaliţiilor “contra”. E vremea dialogului, e vremea utilizării competenţelor, indiferent de orizontul politic din care vin. E vremea coaliţiilor „pro”, trebuie să ne unim eforturile spre a construi un viitor mai bun pentru români.”
Statul în slujba cetĂŢeanului Şi nu invers
Preşedintele a mai vorbit despre reconcilierea naţională şi modernizarea României pe care acesta o consideră prioritatea sa fundamentală în cel de-al doilea mandat al său. Un prim pas în acestă direcţie este reforma Parlamentului, pe care românii şi-au exprimat-o în mod clar pe 22 noiembrie când au mers la vot. Acesta a mai spus că statul are nevoie de un nou contract cu cetăţeanul, în care rostul statului este să fie în slujba cetăţeanului, numai în felul acesta românii putând să îşi recapete încrederea în instituţiile statului român.
Românii din diaspora nu sunt cetĂŢeni de categoria a doua
Cât priveşte pe românii din afara graniţelor Traian Băsescu a spus: “Atunci când vorbim de integrare şi de modernizare nu putem face abstracţie tocmai de o parte dintre cei care generează şi beneficiază de integrare şi de modernizare – de milioanele de români care muncesc în afara României. În focul unei campanii electorale prelungite au fost voci care i-au acuzat pe aceştia că ar fi rupţi de realităţile ţării. De aceea mă simt obligat să reamintesc faptul că românii aflaţi în străinătate ajută România şi nimeni nu are dreptul să-i transforme în cetăţeni de categoria a doua. Românii plecaţi să muncească în state mai dezvoltate sunt motoare ale progresului ţării prin experienţa lor, prin cunoştinţele acumulate, printr-o mentalitate nouă. Este datoria noastră să le recunoaştem meritele şi să le utilizăm competenţele.”
America rĂmâne partener strategic al României
Cât priveşte parteneriatul cu Statele Unite preşedintele Traian Băsescu a declarat că acesta: “rămâne un pilon esenţial al politicii noastre externe. Ataşamentul nostru pentru acest parteneriat cu America este legat şi de admiraţia pentru o ţară care a apărat, apără şi simbolizează democraţia. O relaţie strânsă cu America ne aduce stabilitate şi siguranţă, garanţia că dezvoltarea ţării noastre nu va fi pusă în pericol de forţe externe.”
