1. Restabilirea valorilor

Inaugurarea administrației Trump la 20 ianuarie 2017 a marcat apariția și funcționarea unor principii și credințe (nu sloganuri politice) complet diferite de cele aplicate de administrațiile anterioare (atât cele republicane, cât și cele democrate), precum: “Să facem America mare din nou”, “America în primul rând”, precum și “Asanarea mlaştinii”.

Recent, deputatul republican Paul Ryan, care nu este un admirator al preşedintelui Trump, a decis să nu îşi mai prelungească mandatul începând cu luna noiembrie 2018 și să renunțe la ciocănelul de președinte al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA.

Pe termen scurt, rămâne de văzut cât de mult va afecta acest lucru controlul deţinut de republicani în Congresul SUA. Conform algoritmului politic tradițional, democrații sunt pregătiți să preia puterea. Şi totuşi, nimic din timpul erei Trump nu pare să semene cu ceea ce s-a întâmplat în trecut.

Pe termen lung, aceasta ar trebui să fie o perioadă de reflecție și un punct de răscruce pentru clarificarea doctrinară a Partidului Republican, ca deţinător veritabil al valorilor conservatoare americane.

De fapt, momentul pentru restabilirea valorilor mișcării conservatoare americane în ansamblul ei a sosit deja.

2. Situațiile-premisă

A venit timpul ca toate fracțiunile conservatoare (naționaliști, tradiționaliști, populiști și moderați) să se susţină reciproc și să pună în practică un nou set de postulate, bazat pe următoarele situații-premisă:

(1) Dreapta crede într-o autoritate supremă, Dumnezeu, care este diferită de sinele uman.

(2) Stânga consideră că autoritatea supremă este sinele uman.

(3) Dreapta crede în adevărul universal, care este absolut şi mai presus decât adevărul personal, care este relativ.

(4) Stânga crede că adevărul personal este mai puternic pentru că este concret, în timp ce adevărul universal este inaplicabil deoarece este prea abstract.

(5) Dreapta crede într-un set predeterminat de valori morale superioare, care sunt constante și perpetue și, prin urmare, eterne de-a lungul timpului.

(6) Stânga crede într-un set variabil de valori individuale sau de grup, care sunt variabile și temporare de-a lungul timpului.

3. Un nou set de postulate

Ultima jumătate a secolului douăzeci a reflectat o atitudine constantă de justificare din partea dreptei, prin raportarea valorilor ei la cele ale stângii. Această atitudine trebuie să înceteze.

În consecință, dreapta ar trebui să renunțe la poziția de a-și justifica atitudinile și valorile prin raportarea constantă la setul de valori ale Stângii. Dreapta ar trebui să adopte următorul set nou de postulate:

(1) Stânga nu crede cu adevărat în Dumnezeu.

(2) Dacă stânga nu crede în Dumnezeu, validitatea conceptelor ei concrete de “bine” și “rău” va fi variabilă în esență, limitată la indivizi și grupuri de oameni, și temporară.

(3) Stânga promovează propriile ei concepte de “bine” și “rău”, dar, deoarece ele nu emană de la Dumnezeu, trebuie ignorate și/sau combătute.

(4) Dreapta promovează conceptele de “bine” și “rău”, care emană de la Dumnezeu.

(5) Dacă dreapta promovează conceptele lui Dumnezeu despre “bine” și “rău”, ele vor fi absolute în esență, aplicabile tuturor și perene în timp.

(6) Prin urmare, conceptele de “bine” și “rău” ale dreptei sunt mai puternice și se opun conceptelor de “bine” și “rău” ale stângii.

4. Noile porunci

În concluzie, dreapta trebuie să transforme noul set de postulate în noi porunci și să le aplice în consecință.

Noile porunci trebuie să acționeze ca elemente de reîmprospătare a poruncilor biblice. Poruncile biblice au fost ignorate și nu au fost aplicate complet pentru lungi perioade de timp. Prin urmare, ele riscă să se transforme în afirmaţii pur teoretice și, în consecinţă, să fie ignorate.

Este de datoria dreptei, mai ales în anii următori, să revigoreze și să aplice în mod consecvent noile porunci ce decurg din noul set de postulate.

NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în varianta engleză în original şi varianta română în traducere, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.

Variante ale articolului au fost publicate anterior de revistele CARIBBEAN NEWS NOW!, INTELLECTUAL CONSERVATIVE, MARIANAS VARIETY, şi MEDIUM.

TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM.

7 COMENTARII

  1. Autorul surprinde cu fineţe schimbările majore în societate aduse de președintele Trump și administrația sa. Se elaborează noi principii, noi direcții de acțiune. Intrăm într-o nouă eră, în care nimic nu pare să semene cu ceea ce era.

  2. A sosit timpul și pentru o schimbare a valorilor conservatoare americane. Partidul republican va trece printr-o perioadă de clarificare doctrinară. Articolul prezintă într-un mod foarte succint o serie de noi postulate pentru a fi puse în practică.

  3. Mișcarea de dreapta crede în puterea divină, stânga crede în puterea proprie a oamenilor, susținând că oamenii sunt mai puternici decât un Dumnezeu abstract sau că Dumnezeu nu există. Principiile conservatoare subliniază superioritatea valorilor morale abstracte, în timp ce liberal-progresiştii subliniază valoarea indivizilor. La cele mai multe, dacă nu la toate nivelurile celor două poziții există contradicții fundamentale și diferențe radicale.

  4. Autorul îndeamnă membrii mișcării (sau mişcărilor) conservatoare să aplice noul set de postulate la conceptele vechi, abstracte, care sunt în pericol de a deveni caduce, deoarece oamenii au încetat să le aplice cu persuasiune în viața de zi cu zi.

  5. Rolul valorilor conservatoare în dezvoltarea societății americane este foarte important. Administrația Trump a marcat o schimbare fundamentală a principiilor, complet diferită de administrațiile americane anterioare.

  6. Partidul republican trebuie să devină din nou titularul valorilor conservatoare americane. Este nevoie de unificarea principiilor conservatoare într-un grup mai larg, astfel încât să se poată ajunge la armonizare și înțelegere.

  7. Dreapta și stânga au diferențe majore în abordări filozofice și moduri de gândire. Stânga crede în eul personal și în propriul univers hedonist al acestuia, în timp ce dreapta crede în adevărul absolut și viziunile sale sunt mai mari decât propriul său sine. Dreapta are sarcina de a-și reafirma viziunile și de a le aplica în consecință.

Comments are closed.