Romania….1 ianuarie 2002, ora 0.05, veselie mare de-a lungul si de-a latul tarii. Unii se bucura ca au scapat sanatosi de inca un an greu, altii privesc cu optimism spre anul ce tocmai a inceput. Fiecare isi face planuri, isi creaza iluzii, poate poate isi va intoarce Dumnezeu fata si catre ei. Unii spun ca un umar si L-a intors deja prin scoaterea vizelor pentru Europa, insa pentru cei mai multi fericirea inseamna o bucata de paine si un calorifer cald, Europa ramanand pentru ei o himera cu sau fara viza. La miez de noapte dupa artificiile bucuriei si sperantei isi face loc folclorul romanesc. Nimic n-ar putea inveselii mai bine sufletele romanilor decat tezaurul muzicii noastre populare. Din pacate acesta a ajuns sa fie interpretat de niste cabotini, precum Ro-mania sau Loredana Groza. Sa-ti incepi anul cu muzica populara cantata de Loredana Groza, e ca si cum s-ar fi introdus vize pentru Transilvania. Daca valoarea artistica este o floare rara pe micile ecrane romanesti, cred ca macar bunul simt ar trebui cautat, macar in zilele de sarbatoare. La numai cativa km de castelul Bran (Dracula), in localitatea Moeciu, un drum neasfaltat serpuieste printre munti pana la Cheile Gradistei. In acest loc cineva a avut genioasa inspiratie de a contrui un restaurant tipic romanesc. Localul, construit din lemn masiv, iti ofera prilejul de a te intalni cu traditia si cultura romaneasca.
Vraja muntelui, chelnerii imbracati in costume nationale, muzica populara reala, mancare traditional romaneasca, servita in stil vechi, rauletul ce a fost deviat chiar prin interiorul restaurantului, te fac sa te gandesti cu mandrie la inaintasii nostri. Aici gasesti valoare, traditie si bun simt…deci, se poate si asa.
Laurentiu URDEA
