A intrat în vigoare noua lege privind adopţiile internaţionale
Adopţiile internaţionale s-au reluat, începând cu 1 ianuarie 2005, când a intrat în vigoare noua lege în domeniu – mult mai restrictivă decât precedenta – şi îşi intră în atribuţii Oficiului Român pentru Adopţii, singurul abilitat să coordoneze procedurile în acest sens. Conform legii, adopţia naţională are prioritate absolută, înfierea în străinătate fiind ultima variantă, la care se recurge atunci când nici o altă formă de protecţie nu poate asigura minorului “îngrijire cores­­pun­zătoare”. Principala restricţie din lege presupune ca minorii români pot fi adoptaţi în străinătate numai de rude de gradul doi. Mai mult, copiii cu vârste mai mici de doi ani nu pot fi adoptaţi în străinătate. Această lege elimină intervenţia fundaţiilor în derularea adopţiilor. Pentru adopţia internaţio­nală va exista o taxă unică şi fixă, aprobată prin hotărâre de Guvern şi plătită de adoptator direct către Oficiul Român pentru Adopţii. Noua lege urmează celor trei ani în care adopţiile au fost suspendate din cauza acuzaţiilor interna­ţionale privind traficul de copii. Cu toate acestea, în inter­valul de trei ani, mai mult de o mie de copii români au fost pre­luaţi de familii adoptive străine.

România, mai puţin liberă decât Rwanda
România se situează pe poziţia 125 din 161 de ţări într-un clasament alcătuit de Heritage Foundation şi cotidia­nul Wall Street Journal, în funcţie de indicele libertăţii economice, care evaluează gradul de deschidere a economiilor naţionale, transmite Mediafax. Faţă de anul trecut, România a avansat cu patru locuri, de la poziţia129. Într-o analiză dedicată evoluţiei din ultimul an a economiei româneşti, autorii studiului menţionează că autorităţile de la Bucureşti au accelerat reforma în domeniul energetic, au finalizat proiectele de privatizare şi au luat măsuri pentru îmbună­tăţirea mediului de afaceri, fapt evidenţiat de creşterea investiţiilor străine. România este devansată în clasament de Indonezia, Rwanda şi Rusia şi se situează înaintea Camerunului şi Nepalului.

Îmbrăcămintea rămâne în topul exporturilor ro­mâ­neşti
Articolele de îmbrăcăminte deţin 22Î din totalul ex­por­turilor realizate de ţara noastră, valoarea acestora ridi­cându-se la 3.900,9 milioane de euro. Potrivit unui studiu rea­lizat de către Institutul Naţional de Statistică, exporturile FOB realizate anul trecut s-au ridicat la 17.376,3 milioane de euro, valoarea acestora fiind cu 20,9Î mai mare faţă de 2003. Spre exemplu, în noiembrie 2004, exporturile FOB au însumat 1.664,5 milioane de euro, valoarea acestora fiind cu 21,4Î mai mare faţă de noiembrie 2003. În structura pe mărfuri a exporturilor, şase secţiuni de mărfuri deţin 75,3Î din totalul exporturilor. Astfel, după articolele de îmbrăcă­minte, maşinile şi dispozitivele mecanice, aparatele şi echipamentele electrice au contribuit şi ele la totalul exporturilor cu 3.072,7 milioane de euro. Cele mai multe produse exportate în 2004 au avut ca destinaţie ţări ca Italia, Germania, Franţa, Turcia şi Marea Britanie.

Daewoo România intră în ultimul an de viaţă
2005 este ultimul an în care Fabrica de autoturisme de la Craiova mai poate produce sub marca Daewoo. Finalul lui 2006 este momentul până la care mai pot fi vândute pe piaţa românească autoturisme marca Daewoo. După cum se ştie, compania coreeană Daewoo Motor a dat faliment în 2002, sufocată de datorii. Gigantul american General Motors (GM) a cumpărat o parte dintre centrele de producţie ale Daewoo, nu şi Fabrica de la Craiova. Aşadar, GM este titularul mărcii Daewoo. În momentul preluării grupului coreean, a anunţat că nu este interesată şi de Fabrica de la Craiova, unde nu va investi nimic. GM a mai precizat atunci că livră­rile de piese pentru unitatea din România vor continua până în 2005, finalul acestui an fiind şi termenul-limită până la care Fabrica de la Craiova va avea dreptul să producă sub acest nume. Aşadar, fabrica trebuie vândută. Dar aceasta este deja problema statului, care deţine 50Î plus unu din acţiunile Daewoo România, prin Ministerul Economiei, după ce în capitalul social a fost inclusă valoarea terenului.