ZIUA A PATRA: INSULA DANKO, INSULA CUVERVILLE, GOLFUL LEITH
Data: 22.12.2015
Poziţia: 064°43’ S / 062°36’ V
Vânt: VAR 1
Vreme: Cer acoperit
Temperatura aerului: +6°C
A nins. Prin hublou zăresc munţii înzăpeziţi, şi în mare gheţari… un adevărat paradis alb. Respir greu, e şi de la altitudine.
*
Trecem pe lângă o colonie de pinguini. Când ne văd, încep să cârâie.
*
Încălţăm tălpici (snow shoes) la bocanci pentru ca picioarele să nu se înfunde în zăpadă. Se umblă greu cu ele… trebuie să ridici piciorul la fiecare pas.
*
Cum se deplasează pinguinii… cu aripioarele întinse, ca nişte avioane!
*
Urc zece metri, mă opresc să-mi trag sufletul, apoi iar zece metri mă lupt cu altitudinea… „Greu la deal cu boii zglabi!” Mai înaintez câţiva milimetri… mai odihnesc… Vântul se înteţeşte. Am tras pe cap şi urechi căciula groasă cu blană de vulpe. Notez din mers. Ajungem în vârful Insulei Danko.
*
La televizor pinguinii arătau înalţi, solizi. Dar în realitate ei abia ajung până la genunchi.
Pinguini Gentoo (Pygoscelis papua). Ca nişte bebeluşi, merg în şir unul după altul, cu aripioarele întinse, pe cărare. Ori se târăsc pe gheaţă ca săniile.
*
Cerul este cenuşiu, ceţos. Apa e de-un albastru-verzui murdar. Pe ţărm miroase a peşte.
*
Am căzut până acum de două ori, călcând cu un tălpic peste altul (la fel ca atunci când încrucişezi schiurile!).
*
Pentru prima dată când păşesc pe continentul Antarctica. Am venit aici să văd, să cunosc, să mă conving.
*
La întoarcerea de pe vârful Insulei Danko, devenise cărarea alunecoasă. Mai uşor să păşeşti pe lângă cărare. Unii s-au dat pe burtă pe coastă-n jos. Bărcile de cauciuc de 8-12 persoane sunt fabricate de firma „Zodiac”, dar motorul lor este japonez (Yamaha).
*
E straniu peisajul, cum m-am obişnuit deja, iar temperatura de +2°C, deci nu aşa frig cum mă aşteptam.
*
Pe insula Cuverville (în franceză, Île de Cavelier de Cuverville), între Canalul Errera de lângă Peninsula Arctowski şi nordul Insulei Rongé, descoperită de Expediţia Belgiană Antarctică (1897 – 1899) condusă de Adrien de Gerlache; numele este dat după J.M.A. Cavelier de Cuverville (1834 – 1912), vice-amiral al Marinei Franceze.
*
Sute de pinguini. Nu se sinchisesc de oameni, doar cârâie continuu. Chiar trec printre oameni, pinguinii… Au ieşit din coloniile lor de pe stânci.
*
Cizmele până la genunchi sunt folositoare, fiindcă din barca de cauciuc coborâm cu picioarele în apa foarte rece.
*
Un tur cu „Zodiac”-ul printre gheţari. Scriu în barcă şi-mi îngheţă mâna. Barca se loveşte de gheţarii mici aflaţi sub nivelul mării.
*
Vedem şi o focă-leopard întinsă. Focile nu trăiesc în colonii ca pinguinii, deci mai rar întâlnim câte un exemplar. Sunt animale solitare, cu excepţia perioadei de împerechere.
*
Pentru a nu afecta sălbăticia locului, dacă un vapor ancorează într-un loc antarctic, alte vapoare nu sunt lăsate în aceeaşi zi.
*
Etimologia cuvântului Gentoo este necunoscută. Se presupune că provine din termeni anglo-indieni sau portughezi. Pinguinii clocesc 35-37 zile, un singur ou, iar puiul este îngrijit 25-30 zile. Un părinte plonjează în apă s-aducă mâncare, iar altul păzeşte cuibul. Populaţia lor: 387.000 perechi, dar descrescătoare. Distribuiţi pe 31.400 km² în Peninsula Antarctica şi insulele apropiate, insulele South Georgia, Macquarie, Falkland (Malvine), şi insulele subantarctice din Oceanul Indian.
ZIUA A CINCEA: STAŢIA BROWN, GOLFUL SKONTORP, INSULA FOLOSITOARE
Data: 23.12.2015
Poziţia: 064°53’S / 062°52’V
Vânt: Calm
Vreme: Parţial noros
Temperatura aerului: +9°C
Ninge în Antarctica. De pe vapor, din Observation Lounge, se zăreşte PARADISUL ALB din Strâmtoarea Gerlache. Mormanele de zăpadă se reflectă în apă. Ies nişte poze simetrice grozave
*
Din nou în “Zodiac”. Încerc apa cu mâna şi este rece-rece. Gheţuri plutitoare luate de curent. Gheţari mari, lipiţi de ţărm. Gheţari mici, presăraţi pe apă.
*
Unii turişti poartă, în loc de un plasture în spatele urechii, o brăţară la încheietura mâinii împotriva răului de mare. Un Indian are trei aparate de fotografiat (m-a depăşit, eu am numai două), fiecare cu lentile super-zoom (ca nişte pistoale lungi când le îndreaptă spre vreun obiectiv): apropie de 500 de ori. Ajungem la Staţiunea Ştiinţifică Brown (argentiniană), pe continentul antarctic. Păsări pe stâncile alăturate.
*
Sternul arctic (Sterna paradisaea) emigrează din zona arctică la zona antarctică (tot globul, de la nord la sud, şi reciproc, mutându-se de la iarnă la vară). Aceste păsări atacă omul dacă te apropii prea mult de cuibul lor. Ele se înmulţesc în zona arctică.
*
Imagini… de pe altă planetă. Ca-n filmele science-fiction. Cerul este cenuşiu. Pământul e alb de zăpadă. Apa e neagră… M-am forţat să urc până-n vârf. Pantă abruptă, alunecoasă. Ne orientăm după steguleţele roşii care marchează cărarea.
*
Altă debarcare astăzi, 23 decembrie 2015, pe Insula Folositoare (Useful Island), descoperită de aceeaşi expediţie belgiană condusă de Adrien de Gerlache, la două mile vest de Insula Rongé.
*
Staţiunea de cercetare ştiinţifică este formată din câteva cabane de culoare cărămizie, cu acoperişuri gri. Dar nu o putem intra înăuntru. Făcut mici video în Antarctica pentru un foto-video-jurnal.
Spălatul hainelor pe vapor costă:
3.75 euro pentru fiecare cămaşă, pantaloni, pijamaua, fustă;
5.25 euro pentru jachetă;
2.25 euro pentru fiecare tricou;
1.50 pentru fiecare pereche de ciorapi;
1.75 euro pentru fiecare mănuşi.
Se plăteşte şi pentru călcat:
3.25 euro pentru fiecare jachetă, pantaloni sau fustă;
2.75 euro pentru fiecare cămaşă.
*
Înainte de a merge pe uscat, dar şi când revenim pe vapor, trebuie să ne dezinfectăm cizmele, clătindu-le într-o soluţie la intrarea pe vapor.
*
Două zile de ieşit pe uscat şi m-a prins soarele antarctic (unde radiaţiile-s mai puternice), încât m-am înroşit pe toată faţa. Văd că şi alţi turişti sunt ca mine…
ZIUA A ŞASEA: INSULA PETERMANN, PORTUL LOCKROY, PUNCTUL JOUGLA
Data: 24.12.2015
Poziţia: 065°10’ S / 064°06’V
Vânt: VAR 1
Vreme: Parţial noros
Temperatura aerului: +12°C
Speaker-ul ne scoală la ora 6 dimineaţa să urmărim trecerea prin Strâmtoarea Le Maire (după numele navigatorului francez). Părţile estică şi vestică ale Antarcticii sunt separate de un Lanţ Muntos Transatlantic.
*
În ianuarie, lângă Polul Sud, ziua are 24 ore lumină solară, în vreme ce lângă Polul Nord ziua are 24 ore de întuneric. Iar în punctul exact al Polului Sud (similar pentru Polul Nord), soarele răsare o singură dată şi apune o singură dată într-un an întreg! Răsăritul complet al Soarelui durează câteva zile în jur de 21 septembrie (echinoxul primăvăratic), iar apusul complet al soarelui durând tot câteva zile în jur de 21 martie.
*
Crilul antarctic (Euphausia superba) este un crustaceu biolumimiscent, are 6 cm lungime, cântăreşte 2 grame, şi trăieşte 11 ani. Mii de tone de cril trăiesc în Antarctica. Se cunosc 86 specii de cril. Sunt hrană pentru animalele antarctice: peşti, păsări, sepii, foci, pinguini, balene. Alte animale depind indirect de cril (în sensul că ele depind de peşti, care depind de cril). Anual se consumă 211.000 tone de cril. Femelele depun între 6.000-10.000 ouă în vara australă.
*
Din „Specii în pericol de extincţie”, de Christophe Gaudout:
- pasărea-furnică mascată (Pithys castaneus);
- pinguinii Macaroni;
- nagâţul sociabil (Vanellus gregarius);
- Chlorostilbon notatus;
- albatrosul vagabond;
- petrelul Antarctic (Thalassoica antarctica);
- albatrosul de Amsterdam (Diomedea Amsterdamensis)
- pinguinii în stres;
despre fecalele pinguinilor şi formula lor: .
*
Am trecut prin Strâmtoarea Le Maire. Debarcăm pe Insula Petermann cu pinguini Adelie.
*
Întotdeauna pierd câte ceva prin excursii… acum pixurile!
*
Există camere de luat vederi montate la coloniile de pinguini în pericol de extincţie. Puişori de pinguini. Cuibare. Pasărea Skua (lupii de mare antarctici), care fură ouăle şi puii pinguinilor, e mare şi acţionează repede. Pinguinii nu-şi pot apăra ouăle sau puii! Survival of the fittest [Supravieţuieşte cel mai adaptat]. Pinguinii Gentoo au ciocul roşu, iar cei Adelie au ciocul negru. Îi disting numai cu binoclul.
*
Canalul Neumayer, după exploratorul polar Georg Balthazar von Neumayer (1826 – 1909), unul dintre proponenţii ideii de colaborare internaţională pe teme de observare ştiinţifică şi meteorologie. Nagivăm cu 20 noduri. Mergem spre Insula Goudier, denumită după inginerul E. Goudier, de la Expediţia Antarctică Franceză din 1903–05, condusă de Jean-Baptiste Charcot. Portul Lokroy, un port natural pe ţărmul nord-vestic al Insulei Wiencke.
Apoi Insula Wiencke, numită după Carl August Wiencke, un marinar norvegian care şi-a pierdut viaţa în timpul expediţiei belgiene. Punctul Jougla, denumit astfel de aceeaşi expediţie franceză, situat în partea vestică a Insulei Wiencke, la intrarea Alice Creek în Portul Lockroy.
Staţia de cercetării ştiinţifice de aici a funcţionat între 1944 şi 1962. În 1996, Portul Lockroy a fost restaurat pentru turism. Patru funcţionari permanent, vara, locuiesc în acest punct britanic. Au reconstruit în 2010 şi cabanele Nissen pentru depozitarea materialelor.
*
Paşaportul, ştampilat cu… „visa” de Antarctica Port Lockroy, de la baza ştiinţifică britanică. Ne trimitem ilustrate poştale nouă înşine! „Greetings to myself from ANTARCTICA! December 19-28, 2015. ¡Viva la aventura!”.
Cică o scrisoare expediată din Antarctica ajunge la destinaţie… după trei luni (din cauza… gheţarilor!).
*
M-am ars pe faţă… sunt roşu ca un (d)rac!
(va urma)
