În acest articol fac o trecere în revistă a evenimentelor româneşti recente din Los Angeles. Nu este de mirare că LA-ul pulsează cu evenimente româneşti de cultură, căci este vorba de un oraş în care există: un foarte mare număr de români (cca. 50,000); două societăţi ale comunităţii româneşti (Viitorul Român Society şi Liga şi Uniunea); un sit pe Internet, “Români în LA” ţinut de Andy Simion; şi mai multe biserici, iar de-a lungul anilor s-au publicat ziare şi reviste în limba română (Universul, Meridianul Românesc, şi CLIPA – singura care a reuşit să rămână în picioare până azi). Unele evenimente sunt organizate de români, iar altele sunt pur şi simplu integrate în activităţi locale americane. În dinamismul şi bogăţia de evenimente culturale din oraşul Hollywoodian elementele româneşti s-ar putea pierde dacă nu le-am scoate explicit la iveală cititorilor.
Iată trei din activităţile recente din Aprilie, Mai şi Iunie, 2015: Spectacol de muzică “Dor de Cântec, Dor de Neam”, concert cu participarea tenorului Costel Busuioc la biserica “Sfânta Treime” – Verdugo; Festivalul annual al filmelor din ţările din Sud Estul Europei – SEEFest; şi vizita cunoscuţilor scriitori din România, Ana Blandiana şi Romulus Rusan.
Costel Busuioc – “Pavarotti din Carpaţi”
Pe 2 mai, 2015, la biserica “Sfânta Terime” din Verdugo, Los Angeles a avut loc spectacolul de muzică “Dor de Cântec, Dor de Neam”, un concert organizat de pianista Georgeta Bostean, cu sprijinul Viitorului Român Society (VRS) şi a părintelui Alecse. Au cântat Costel Busuioc, Lorin Ciobica, Lia Lungu, Iulian Rusu şi Tică Alexe. S-au servit tradiţionalii mitiei şi s-a dansat lung în noapte.
Întâlnirea cu tenorul Costel Busuioc a fost o încântare. Are o voce frumoasă şi o bună prezenţă de scenă. În scurtul moment cât am avut ocazia să stau de vorbă cu el, am descoperit un suflet blând şi plin de căldură. Pentru cineva care a învăţat să scrie şi să citească abia la 16 ani e impresionant cât de ales se exprimă. Mi-a spus visul lui, despre care citisem, să deschidă în România o şcoală biblică cu o tabără de vară unde să meargă, fără să plătească, copiii săraci, cărora să le ofere ceea ce nu a avut el. Povestea lui Costel e impresionantă. Vine dintr-o familie foarte săracă, cu mulţi copii, dintr-un sat uitat de lume. În copilărie şi tinereţe a făcut munci de tot felul şi a păzit oile. S-a căsătorit tânăr şi, cum are patru copii, ca să-şi poată întreţine familia s-a angajat în Spania ca muncitor în construcţii. Zidarul Busuioc avea însă o mare pasiune: muzica de operă. În 2008 i se iveşte ocazia să ia parte la concursul muzical Hijos de Babel (“fiii Babilonului”), emisiune dedicată emigranţilor stabiliţi pe pământ spaniol şi a fost anunţat drept câştigător. Asta i-a adus lui Costel Busuioc denumirea de “Pavarotti din Carpaţi” şi încheierea unui contract cu casa de discuri Sony. Iată ce spune Eleonora Enăchescu, şefa catedrei de canto a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucreşti, despre Costel Busuioc: “Are mai multă voce decât Bocelli […] Ca stil, se apropie de genul clasic, aduce cu Placido Domingo.” Doar că o voce de operă trebuie mult lucrată şi să sperăm că Dl. Busuioc va putea să învingă dezavantajul vârstei târzii (pentru un muzician) la care i-a fost dat să începă.
SEEFest 2015
La începutul lui Mai 2015 a avut loc la Los Angeles festivalul anual de filme din ţările din Europa de Sud Est. Anul acesta festivalul a împlinit 10 ani. El a fost creat de Vera Mijojlić, Preşedinta Bordului de Directori şi Directorul Artistic a SEEFest-ului şi “Maestră de Ceremonii” la festival. Femeie frumoasă, deşteaptă şi plină de energie şi entuziasm, Vera ţine acest eveniment în strună cu eficienţă şi eleganţă. De data aceasta au fost prezentate 47 de filme, documentare şi de scurt metraj, din Albania, Azerbaijan, Belgia, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Georgia, Grecia, Ungaria, Malta, România, Serbia şi Slovenia.
În oraşul în care trăiesc un mare număr de români (aproximativ 50,000), sunt mai multe biserici şi două societăţi ale comunităţii româneşti, şi s-au publicat ziare şi reviste româneşti aproximativ 50,000 de români era de sperat ca festivalul să aibă şi un important ingredient românesc, ceea ce s-a şi petrecut. Articolul de faţă se referă la acest aspect al SEEFest-ului.
La Gala de Deschidere a festivalului au fost mai multe plăcute surprize româneaşti: I. Cunoscutul actor român Victor Rebengiuc a fost onorat pentru activitatea lui de o viaţă (“Lifetime Achievement Award”). Din cauza vârstei înaintate (92 ani), Rebengiuc nu a putut veni în California. Mai toţi românii din audienţă au regretat, căci, ca şi mine, şi-ar fi droit să-l revadă pe mult apreciatul actor. Eu îl văzusem în plină desfăşurare artistică, cu mulţi ani în urmă în “A douasprazecea noapte” la Tearul Bulandra de lângă Grădina Icoanei, Bucureşti. Premiul a fost înmânat lui Tudor-Cristian Jurgiu, regizorul filmului de lung metraj “Câinele japonez”, cu rugămintea de a i-l duce Maestrului la Bucureşti. II. Filmul “Câinele japonez”, în care Rebengiuc joacă rolul principal, a fost ales de organizatori pentru a rula la deschiderea festivalului. III. După vizionarea filmului, regizoul Jurgiu a fost invitat pe scenă de directoarea SEEFest-ului, Vera Mijojlić, la o discuţie cu întrebări şi răspunsuri. Vera Mijojlić a vorbit cu delicateţea şi entuziasmul care o caracterizează şi care de fapt dă tonul de înaltă clasă festivalului. Tudor Jurgiu a impresionat publicul cu decenţa, calmul şi blândeţea cu care s-a exprimat. Jurgiu a povestit episodul interesant în care, când i-a arătat scenariul lui Rebengiuc, acesta nu a fost mulţumit pentru că în film nu erau suficiente dialoguri, aşa cum aveau rolurile cu care era el obişnuit. “Dar până la urmă l-am convins”, mi-a spus Jurgiu. Rebengiuc a jucat excepţional, chiar şi în acest rol cu puţine vorbe, dovedind încă o dată talentul său extraordinar. Filmul are imagini superb filmate, un subiect duios, povestea simplă fiind condusă cu suspens, căci îţi ia timp să înţelegi diferitele situaţii. Filmul “are miez”: prezintă faţete de psihologie umană, şi două aspecte din România de azi, părintele care rămâne în ţară fiul plecând şi stabilindu-se în străinătate, şi manipularea de către primăria satului în a convinge un bătrân să le cedeze pe nimica toată un teren pe care acesta îl obţinuse în schimbul pierderii casei la o inundaţie. Ritmul filmului este lent, asemănător filmelor japoneze. “Sigur, acest ritm lent nu a fost întmplător”, mi-a spus Jiurgiu. Întrebat dacă a fost greu să găsească o artistă japoneză care să vorbească româneşte pentru rolul soţiei fiului emigrat, Jurgiu a răspuns “Nu. Am ales-o pe singura japoneză care studia teatru la Bucureşti”. Seara s-a încheiat cu o recepţie cu vinuri bune, şampanie şi gustări alese, frumos servite. Lumea era elegantă, români şi persoane de alte etnii sud-est europene, americani, fete frumoase, domni distinşi, diplomaţi, actori, regizori, jurnalişti, oameni cu pasiune pentru cinematografie.
Festivalul a durat o săptămână şi filmele au putut fi văzute de public în patru săli comfortabile din Beverly Hills şi Los Angeles (Writers Guild Theater, Lammele Music Hall, Goethe Institute Los Angeles şi Macha Theater). Am vizionat 10 dintre filme şi mi s-au părut fiecare dintre ele interesante în felul lor.
Patru din premiile importante la SEEFest 2015 au fost oferite filmelor româneşti. Regizorul român Tudor-Cristian Jurgiu a câştigat premiul “Bridging the Borders” (“Poduri peste frontiere”) pentru “Cel mai bun film de lung metraj”, cu filmul lui de debut, “Câinele japonez” (“The Japanese Dog”).
Regizorul belgian Oliver Magi, a împărţit premiul pentru “Cel mai bun film documentar”
pentru coproducţia belgiano-română “Flori în Umbră” (“Flowers in the Shadows”) cu regizorul Dragan Nikolić din Serbia (filmul “Anteprenor de Pompe Funebre” – “The Undertaker”).
“Premiul pentru cea mai bună imagine” (“Award for Best Cinematography”) a fost accordat directorului de fotografie Krasimir Andonov din Bulgaria pentru filmul de lung metraj “Rat Poison”(“Otravă pentru Şobolani”), o coproducţie bulgaro-română.
La categoria “Cel mai bun film de scurt metraj de desene animate” premiul a fost câştigat de Anton Octavian cu “Elmando,” un film cu imagini de picturi cu culori şi compoziţii frumoase, animate pe fond de muzică modernă în franceză a grupului “Sandro Joyeux”.
Au fost câteva prezente româneşti şi printre soposorii sponsorii festivalului: Ştefania Magdison, Magidson, fondatoarea Fundatiei “Blue Heron Foundation” (BHF), o fundaţie care se distinge prin faptul că ajută copiii din orfelinatele din jurul Sibiului, de unde provine Dna. Madgison Magidson, oferindu-le asigurându-le burse până la terminarea studiilor superioare. Acestor bursieri fundaţia le mai oferă şi un mentor în domeniul lor care să îi ghideze în timpul facultăţii.
Centrul de Studii Europene şi Euro-Asiatice (Center for European and Eurasian Studies – CEES) de la cunoscuta Universitate UCLA, directoarea căruia este, Gail Kligman, Profesor de Sociologie. Dna. Kligman a cunoscut România cu ocazia unei burse Fullbright în Maramureş, şi ulterior a publicat mai multe studii şi cărţi pe subiecte româneşti.
Soţii Mary şi Peter Gross, de origine din Bucureşti, stabiliţi în Los Angeles. Peter a creat şi condus o companie de reţele electrice şi digitale cu renume internaţional. Ambii sunt pasionaţi de film şi teatru, şi sunt implicaţi activ în SEEFest de mulţi ani.
La evenimentele festive de deschidere şi închidere a festivalului au fost prezenţi printre alţii şi: Consulul General al României din Los Anegeles, Eugen Chivu, şi Consulul Economic, Gabriel Duţu; reprezentanţi ai celor două societăţi ale comunităţii românesti din Los Angeles, Virgil Adumitroaie, Preşedintele Societăţii Viitorul Român, cu soţia, Anca Adumitroaie, Secretar de Presă şi Director Cultural al VRS, şi Daniela Istrate, conducătoarea Ligii şi Uniunii; Georgiana Gălăţeanu Fârnoagă, care predă cu mult succes de nişte ani buni cursuri de limbă şi literatură română la UCLA; Ileana Costea, Profesor de Inginerie Automatizată, care a organizat de-a lungul anilor numeroase evenimente româneşti, printre care Congresul Academiei Româno-Americane de Artă şi Ştiinţă – ARA în 1992 la universitatea California State University, Northridge (CSUN), expoziţii, şi recitaluri; Adrian Stoica şi Jacob Segal, los-angeleni din România, care au avut un rol important în organizarea reuşitului Congres ARA 2014 ţinut anul trecut, în Pasadena; Tudor Petruţ, scriitor, actor, regizor, gazda programului “The Hollywood Minute” la Radio România, Timişoara, şi correspondent la ziarul românesc “Gândacul de Colorado”; Marta Zaharia, soţia unui doctor colecţionar de artă modernă; Iuliana Astralis Cristea, care conduce un club de limba română, …
Printre ne-românii membrii in juriul festivalului de la festival, a făcut parte şi artistul american Jerry W. McDaniel. Singura legătură a Dlui. McDaniel cu Sud Estul Europei sunt desenele şi picturile pe care acesta le-a creat pe diverse teme româneşti: inspirate din poezii de cunoscuţi poeţi români (Lucian Blaga şi Ana Blandiana) şi din picturile lui Ion Ţuculescu, cu care are în comun culoarea şi elementele repetitive. Invitat să spună câteva cuvinte La Gala de Închidere a SEEFest-ului, Dl. McDaniel a stârnit un ropot de aplauze când şi-a exprimat preferinţa pentru filmele “străine” şi lipsa de interes pentru cele americane din ziua de azi. Concluzie bine venită şi îndreptăţită…pe care succesul filmelor româneşti la SEEFest o adevereşte.
Întâlniri cu scriitorii din România Ana Blandiana şi Romulus Rusan
Vara aceasta scriitorii Ana Blandiana şi Romulus Rusan, au fost invitaţi de Institutul Cultural Român din New York (IRCNY) pe Coasta de Est, cu ocazia importantului târg de carte BookFest, spre a prezenta publicaţiile Memorialului Comunismului şi Rezistenţei şi Şcolii de Vara a acestuia, din Sighet, Maramureş. Ana Blandiana şi Romulus Rusan sunt co-fondatorii Memorialului din Sighet, care consistă din Muzeul Sighet şi Centrul Internaţional de Studii despre Comunism. Romulus Rusan este Directorul acestui centru si Vice-Presedintele “Alianţei Civice”. Acesti doi scriitori sunt şi oganizatorii Şcolii de Vară anuale, al cărui decan este Stéphane Courtois, istoric, specialist în problema comunismului, Director pentru Cercetare la Institutul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa, şi autorul “Cărţii Negre a Comunismului” (“Le Livre Noir du Communisme”). Memorialul de la Sighet est una din instituţiile care promovează amintirea crimelor comuniste, pentru o mai bună înţelegere a istoriei recente a Europei. Şcoala de Vară aduce omeni de cultură din diverse ţări, şi tineri care nu ştiu ce a însemnat comunismul.
Comunităţile româneşti le-au propus scriitorilor Blandiana si Rusan să vină pentru câteva evenimente şi pe Coasta de Vest, două în California de Nord, în zona Silicon Valley/San Francisco/Hayward şi două în California de Sud. Evenimentele sunt sponsorizate de ICRNY. În zona Los Angelesului VRS organizează Sâmbătă 13 iunie, între 5PM-8 PM, o “Întâlnire cu Ana Blandiana şi Romulus Rusan” în cadrul unei conferinţe publice într-o frumoasă sală de teatru din Pasadena (rezervări se pot face la http://anablandiana.ticketleap.com/). A două zi, Duminică 14 iunie, 1PM-4PM, Dna. Ileana Costea (ileanacostea@yahoo.com) deschide uşile reşedinţei dânsei recent transformată în casă-galerie, IC ART, pentru o recepţie cu un moment literar. La acest eveniment va veni şi Dna. Doina Uricariu, Directoarea Institutului Cultural Românesc din New York. Scriitorii vor din opera lor: Ana Blandiana şi Doina Uricariu vor citi câteva poezii scrise de dânsele, şi Romulus Rusan un paragraf din cartea lui “America Ogarului Cenuşiu” (carte care pentru mulţi români era prima care dezvăluia “secretle”, pe atunci, imposibil de îndepărtatei Americi). Galeria IC-ART prezintă lucrările artistului eterogen american Jerry W. McDaniel, cel care s-a oferit să creeze pliantul pentru promovarea evenimnetelor Ana Blandiana şi Romulus Rusan din Los Angeles California de Sud. Dl. McDaniel lucrează în prezent la desene şi picturi inspirate din poeziile Anei Blandiana, pe care, citindu-le în engleză le-a găsit foarte “vizuale”. La recepţie sunt invitaţi şi mai mulţi ne-vorbitori de limba română, şi deci eveneimentul va fi bilingv. Profesoara de limbă şi literatură română de la UCLA, Dna. Georgiana Fârnoagă a fost invitată să fie coordonatoarea discuţiilor bilingve (română-engleză) la această recepţie. Dânsa va aduce şi câţiva studenţi americani care studiază limba şi literatura română pentru a fi interpreţi simultani şi a asigura comunicarea nestânjenită dintre scriitori şi audienţă. Unul din sponsorii recepţiei la IC ART este şi Dl. Dr. Miron Costin, care a jucat un rol important, chiar de la început, în găsirea de fonduri pentru Memorialul Sighet, şi a participat aproape în fiecare an la Şcoală de Vara de acolo. Bun prieten cu Ana şi Romulus, el îi va găzdui în Los Angeles şi le va oferi câteva zile de plimbare prin California (Parcul Sequoia, Montery, Carmel, drumul pe coasta Pacificului, şi San Diego). La recepţia de duminică 14 iunie, va participa şi matematiciana Alexandra Bellow, verişoara primară cu Dna. Costea. Dna. Bellow va veni special din Chicago să-i revadă pe cei doi scriitori care au invitat-o anul trecut la Şcoala de Vară de la Sighet şi cu care a legat o frumoasă prietenie … În 2014, la Sighet, Dna. Bellow a intervenit cu o conferinţă vorbind despre părinţii dânsei, Doctorii Florica şi Dimitrie Bagdasar, în care a explicat cum îi vede ea pe părinţii ei, intelectuali de vază, şi crezând în utopia egalităţii şi democraţiei, în contextul începutului comunismului în România anilor 40-50.
Ei trec pe role
Cu căştile bubuind la urechi,
Cu ochii fixaţi pe monitoare,
Fără să observe frunzele care cad,
Păsările care pleacă.
Ei trec pe role
…
În timp ce Dumnezeu
Coboară printre ei
Şi învaţă să meargă pe role
Ca să îi poată salva.
Din poezia “Pe Role” de Ana Blandiana
Din volumul: Patria mea A4
Los Angeles-ul pulsează cu evenimente culturale româneşti
Românul care trăieşte în Los Angeles se poate plânge de multe: muncă fără oprire, ca tot americanul; viaţă petrecută în goana maşinii, dat fiind distanţele uriaşe; aer poluat … Doar de un singur lucru nu se poate plânge: că duce lipsă de activităţi culturale cu caracter românesc …
Referinţe:
https://www.youtube.com/watch?v=rmxV5cY8n_g
Costel Busuioc – LA donna e mobile
https://www.youtube.com/watch?v=6tfjVq-RXqc
Costel Busuioc…Gala Final…Nessum Dorma bis
https://www.youtube.com/watch?v=oZrtJq-8YHU
Din concertul de pricesne al tenorului Costel Busuioc (Apahida, 26 apr. 2013)
http://bentodica.blogspot.com/2015/05/two-special-events-with-well-known.html
Două evenimente cu scriitorii Ana Blandiana si Romulus Rusan la Los Angeles, iunie 2015
http://seefilmla.org/2015-program/festival-awards-and-jury/
2015 Festival Awards And Jury. South East European Film Festival, SEEFest 2015
SEEFest 2015 Awards
http://seefilmla.org/2015-program
Programul festivalului filmelor din ţările din Europa de Sud Est, SEEFest 2015 (in English)
Include nota despre premiul “Life Long Achievemnet” acordat actorului român Victor Rebengiuc
https://www.youtube.com/watch?v=cQG0R6IH7LU
Despre nominalizarea pentru Oscar pentru cel mai bun film străin al filmului “Câinele Japonez” (“The Japanese Dog”) al regizorului Tudor Cristian Jurgiu
Filmul “Câinele japonez”, de Tudor-Cristian Jurgiu, premiat la Festivalul de Film de la Varşovia
“Câinele japonez” (“The Japanese Dog”) de Tudor-Cristian Jurgiu, propunerea României la Oscar 2015
https://www.youtube.com/watch?v=JR0s0v2HlaQ
Video-ul official al filmului de desene animate “Elmando” cu pe muzică de “Sandro Joyeux”
http://bentodica.blogspot.com/2015/05/two-special-events-with-well-known.html
Doua evenimente cu Ana Blandiana şi Romulus Rusan în Los Angeles
https://www.youtube.com/watch?v=4gNfRdmHMSI
Ana Blandiana / poem, Uniunea Scriitorilor din România, 2009
http://www.memorialsighet.ro/index.php?lang=en
The Memorial of the Victims of Communism and of the Resistance
http://www.memorialsighet.ro/index.php?lang=en
Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei
https://www.youtube.com/watch?v=WfJvZgySwTU&index=84&list=PLGZvEhzIx34u1Gkb601FtGU93K5BV8Ga8
Discursuri Monica Macovei şi Ana Blandiana, Expozitia Memorialului, la Parlamentul European, HotNews Romania, Bruxelles, octombrie 2011
http://www.revista22.ro/articol.php?id=11721
Rodica Palade, Memoria ca formă de justiţie, Revista 22, 21.02.2013
https://www.youtube.com/watch?v=I8nau0cPkvk
Interviu (in franceză) cu Stéphane Courtois, autorul cărţii “Livre Noir du Communisme”,
Ccljbe Bruxelles, 03/30/2013
Cultură / Istorie INTERVIU Alexandra Bellow, matematician, fiica soţilor Dimitrie şi Florica Bagdasar
© Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.
