Este vremea în care artiştii, după o perioadă agitată în luna decembrie, se relaxează acum, încercând să găsească resursele necesare pentru a continua şi pentru a avea inspiraţie. Nu este si cazul lui FUEGO, care găseşte surse pentru a evolua în muncă, în publicul său şi în dragostea pe care acesta i-o oferă de fiecare dată când urcă pe scenă.
Astfel, după un turneu epuizant prin toată ţara, în luna decembrie, ce s-a jucat cu casa închisă, după sărbători de iarna petrecute tot pe scenă, artistul a plecat, la începutul unui an ce se preconizează a fi destul de plin pentru el, în Israel, la cea de a IX –a ediţie a festivalului românilor de pretutindeni „ROMANIADA”, ce se desfăşoară în fiecare an în statiunea Eilat, în apropiere de Egipt.
Paul Surugiu, împreună cu un grup de artişti valoroşi, prieteni : Mirabela Dauer, Teo Trandafir, Aurelian Temişan, Cristina Stamate, Raoul, Cornelia Catanga şi Aurel Pădureanu, le reamintesc românilor din Israel, prin muzica lor, prin legătura puternică ce o au cu România, ce înseamnă să fii român, romantic, nostalgic, împlinit .
Recitalul susţinut de Fuego, în cea de a doua seară a evenimentului, s-a dovedit a fi un succes neaşteptat, toţi cei prezenţi la festival ridicându-se în picioare, aplaudând şi cântând împreună cu el cele mai frumoase refrene ale sale, precum şi piesele lansate în anul ce tocmai s-a incheiat. Un moment inedit l-a reprezentat interpretarea în ebraică a unui cunoscut cântec autohton, lucru apreciat de toţi cei prezenţi, la eveniment participand peste 1000 de persoane.
Iată ce precizează FUEGO referitor la „ROMANIADĂ” în Israel:
„Prezenţa mea in Israel, pentru al doilea an consecutiv, în cadrul „Romaniadei” e o onoare. Să ştiu că prin muzica mea, prin cântecele şi vocea mea aduc noţiunea de „acasă” mai aproape de cei pentru care acasă reprezintă de multa vreme o istorie, e o senzaţie inexplicabilă. Pentru noi artiştii e important să ştim că publicul ne apaludă, ne apreciază, ne iubeşte. Dar aici se stabileşte o legătură diferită.
Peste tot intâlnesc public deschis, dornic de a primi mesajul meu şi de a asculta, cu inima plină, acordurile pieselor mele, dar în Israel, la românii a căror poveşti de viaţă te cutremură, se potriveşte ca toată starea să fie dublată de respectul pe care ţi-l poartă şi de intensitatea cu care simt cel mai banal cuvânt rostit în limba în care s-au născut, în al cărei leagăn au crescut şi care, într-un fel sau altul, e parte din ei.
Mă bucur că în acest an, am fost alături de o echipă minunată, de oameni dragi mie, de adevărate valori ale României noastre mari, Mirabela Dauer, un monument al muzicii româneşti, o voce şi un timbru inconfundabile, Teo Trandafir, expresia profesionalismului şi a decenţei, a calităţii şi a umorului în televiziune, cea care mi-a fost alături la începutul carierei, acordându-mi încredere şi sprijin, precum şi de colegii mei, Cristina Stamate, Aurelian Temişan, Raoul, Cornelia Catanga, pe care îi respect şi îi apreciez pentru seriozitatea de care dau dovadă în parcursul lor.
Şi pentru mine, prezenţa in Israel vine cu amintiri. Ultima vacanţă în care am fost alături de tatăl meu s-a petrecut aici, având şi acum în minte, imaginea chipului său, împlinit pentru ca mă vedea pe mine împlinit, satisfăcut că visul său, cel de a ajunge la Mormântul Sfânt, a ajuns la realitate.
Cu nostalgie mă gândesc la el, dar am bucuria că am reuşit, să-i aduc zâmbetul, chiar aici, în leagânul spiritualităţii. Tocmai de asta spun, pentru toţi cei ce aveţi părinţi, sănătoşi, alături de voi, preţuiţi-i, oferiţi-le momente unice, fericiri mărunte, căci atunci când nu vor mai fi, imaginea acestor fericiri vă va insoţi în permanenţă.”
