Cât de simplu sau cât de greu este să asculţi şi să înţelegi mesajul naturii noastre lăuntrice, nimeni nu poate spune în afară de cel care a ajuns să cunoască profunzimea vieţii. Însă nu este greu de constatat cum cel mai adesea omul trăieşte la un nivel superficial, înşelat fiind de amănunte nesemnificative ce ignoră ansamblul şi ceea ce este cu adevărat important. Dacă lucrurile nu ar sta astfel, atunci fenomenul hazardului ar fi cu mult diminuat atât în societate, cât şi în viaţa de zi cu zi.
Bineînţeles că superficialitatea reprezintă o caracteristică aproape constantă a mediilor de comunicare ce ne asaltează cu informaţii neesenţiale în încercarea de a construi evenimente majore din ceea ce este secundar şi lipsit de o valoare reală. De fapt, în dorinţa de câştigare a audienţei, actorii media ignoră aspectul educativ pe care ar trebui să îl aibă aceste mijloace de comunicare în masă. Astfel, tot avantajul tehnologiilor moderne de comunicaţie este anulat printr-o folosire ce compromite scopul nobil pentru care au fost realizate.
Am avut speranţa că trecerea la comunicaţiile electronice prin intermediul Internetului va provoca o mutaţie semnificativă în informarea corectă a miliardelor de oameni ce populează planeta Pământ. Graţie posibilităţii de a se putea selecta ce anume se doreşte să se vizioneze, Internetul a permis pentru prima dată un control direct al utilizatorului asupra informaţiei comunicate.
Din nefericire, în clipa de faţă am ajuns să constat că Internetul a devenit un fel de bazar uriaş unde sunt amestecate la întâmplare toate informaţiile posibile. Simţământul pe care îl ai atunci când deschizi „net-ul” este similar celui generat de vizionarea unei grădini unde sunt amestecate la întâmplare tot felul de soiuri de plante, fără nicio legătură între ele.
Iar în ce priveşte explozia reţelelor sociale în genul Facebook sau similar, pot spune că acestea nu au făcut decât să sporească şi mai mult haosul informaţional ce ne asaltează zilnic, asemenea norilor de praf şi a noxelor aruncate în atmosferă de către activitatea industrială. De aceea, aş putea spune că poluarea electronică devine în timp la fel de nocivă ca poluarea mediului înconjurător şi nu va trece mult timp până când vom constata că impactul nebulos al expunerii informaţionale necontrolate ne va afecta profund gândirea într-un sens negativ.
Cred că nu este exagerat să spun că generaţia tânără a ajuns să uite ce înseamnă să scrie folosind stiloul şi să citească apelând la materiale tipărite în genul cărţilor. Sunt de acord că noile medii de comunicare aduc un progres în privinţa scrisului, dar să nu uităm că marile capodopere au fost realizate pe hârtie şi cu cerneală, fiindcă numai astfel mintea umană are răgazul să reflecteze.
Din nefericire, calculatorul nu ne lasă timp pentru reflectare, ci doar ne oferă noi şi noi perspective până când ajungem să nu mai putem să îl controlăm, iar el devine stăpânul vieţii noastre. Capacitatea sa acaparatoare este practic fără margini şi nu pot decât să fiu de acord cu versurile hitului de succes al formaţiei Modern Talking cu numele „Mrs. Robota”, unde un utilizator virtual îşi declară neputincios dependenţa în faţa inteligenţei „fără suflet” personificată de către calculator:
„În fiecare dimineaţă când mă trezesc // Apăs butonul pentru a porni un nou joc // Nu pot să trăiesc fără tine şi îmi este ruşine să recunosc // Îţi aud vocea şi îţi văd faţa // Nu pot să cred, dar mi-ai bulversat mintea // Nu am nici un răspuns, dar ce pot să spun // Este faptul că din ce în ce mai mult te plac mai mult decât la început.” [1]
Dacă vom examina conţinutul paginilor care sunt în “top”, vom vedea că acestea nu ne oferă un bun exemplu de utilizare a informaţiei, fiindcă de multe ori aceste site-uri promovează comportamente vătămătoar ce aduc atingere celei mai elementare noţiuni de moralitate şi conduc inerent la extinderea viciilor. De fapt, platformele electronice oferă un mediu ideal pentru coruperea morală a utilizatorilor şi pentru denaturarea valorilor.
De aceea, cred că este necesară redefinirea modului în care ne raportăm la aceste mijloace de comunicare. Mai precis, este necesar să rejudecăm maniera de a le utiliza cu scopul de ajunge la o formă adecvată nivelului de civilizaţie al secolului XXI.
Dorinţa de a cunoaşte este normală şi legitimă pentru fiinţa umană. Nu este nimic rău să te informezi şi să acumulezi cunoştinţe de-a lungul vieţii. Alternativa ignoranţei va fi mereu inacceptabilă. Însă lipsa de discernământ asupra a ceea ce vizionăm sau citim aduce după sine consecinţe nefaste comparabile cu neştiinţa. De fapt, în multe situaţii o cunoaştere greşită poate fi mai periculoasă decât ignoranţa.
Din acest punct de vedere aş considera necesară definirea unor cursuri de formare a deprinderilor pentru o utilizare pozitivă şi constructivă a Internetului, de realizare a obiceiurilor de selectare şi utilizare a informaţiilor cu scopul evitării poluării electronice. În caz contrar, haosul informaţional de pe “net” se va muta în interiorul nostru cu consecinţe devastatoare.
Conştiinţa umană prezintă o sensibilitate deosebită în faţa datelor ce îi sunt furnizate. Lipsa de discernământ va fi prin urmare catastrofală. Nu cred într-o apocalipsă informaţională, dar am convingerea că slăbirea puterilor minţii şi ale trupului printr-un contact prea strâns cu „inteligenţa artificială” ne va contamina serios, degradând puterile nobile ale sufletului omenesc. Va învinge sau nu inteligenţa umană în cele din urmă?
—————————————–
[1] „Oh every morning, when I wake up // I push the button for a brand new game // Can’t live without you, it’s a shame // I hear your voice, and I see your face // I can’t believe, you blow my mind // There is no answer, I can fiind // But more and more, I like you more than just before.”