Am scris aceste propuneri de afaceri cu gândul că oameni de afaceri cu potenţial financiar important dar şi cu înclinaţie spre zone de interes cum ar fi turismul sau/şi zootehnia vor fi interesaţi de fabuloasa Ţară a Moţilor.
Între localitatea Ţebea (unde văile curg spre Crişul Alb) şi localităţile Visca şi Vorţa (unde văile curg spre Mureş) au existat de-a lungul veacurilor legături care s-au materializat şi prin construirea unui drum care să faciliteze accesul între cele două zone. Pitorescul zonei, plus infrastructura care se va dezvolta pe orizontală, odată cu reconstrucţia şi exploatarea acestei şosele, sunt doar câteva argumente în favoarea construirii ei. Toate acestea şi multe altele, cum ar fi descongestionarea actualului traseu, prin Deva, dintre aceste două zone, care pe lângă că oferă o alternativă situaţiilor când ar fi necesară (Doamne fereşte) închiderea temporară a acestuia, scurtează cu cca 70 km ruta Valea Mureşului – Valea Crişului Alb, sunt alte argumente. Apoi, acest drum ar putea fi considerat ca o continuare (pe o aşa numită magistrală nord-sud a Ţării Moţilor) a drumului Baia de Criş – Bulzeşti – Avram Iancu, jud. Alba.
Între localitatea Săvârşin (jud Arad) şi localitatea Vata de jos (jud. Hunedoara) s-a construit înaintea celui de-al doilea război mondial drumul strategic cunoscut sub denumirea flatantă de Drumul Regelui. Situat la cca 30 km spre vest faţă de drumul prezentat mai sus, (Visca – Ţebea) şi oarecum paralel, a fost construit din localitatea Petriş –jud. Arad, până la limita cu jud. Hunedoara, la Cota 0 (zero) sub denumirea de DJ 707, sub înalta şi eclatanta oblăduire a Regelui Mihai I. Acum, când situaţia Casei Regale Române s-a ameliorat corespunzător, cred a fi cazul ca aceasta să-şi îndrepte privirea spre „Drumul Regelui.”
În perioada interbelică moţii s-au încumetat să lege Bradul de Deva pe drum de fier. Lucrarea depăşea posibilităţile tehnologice ale etapei, astfel că a fost angajată o societate germană specializată, care a abandonat lucrarea începută, din motive tehnice. În perioada comunistă lucrarea a fost terminată şi dată în folosinţă. Deoarece pilonii de susţinere a liniei ferate şi pe alocuri terasamentul cu totul, se deplasau odată cu terenul de sub ei, lucrarea a fost abandonată din nou spre nemulţumirea şi frustrarea generală.
Propunerea mea este ca această linie ferată să fie refăcută între Brad şi Deva, subteran unde e cazul, şi la vedere unde nu sunt munţi de străbătut. Costurile lucrării ar fi diminuate în oarecare măsură si de mineralele existente în traseul respectiv (aur, argint, metale complexe) care se vor exploata în procesul construirii tunelelor, în plus de argumentul deloc de neglijat al forţei de muncă specializate existente. Tunelul de cale ferată ar putea deţine soluţia tehnică de a circula în acesta şi trenul cu ecartament îngust (mocăniţa) în scopuri economice dar mai ales turistice. Această linie ferată Brad – Deva se va interconecta cu relaţia Brad – Arad pe soluţia cu ecartament normal şi cu o alta Brad – Abrud pe soluţia cu ecartament îngust, care face obiectul propunerii următoare, nr.4.
Stabilindu-se în plan topografic diferenţa de nivel dintre Brad şi Abrud se poate opta pentru o soluţie tehnică sau alta (orizontală, cu plan înclinat, etc) de construcţie a unui tunel cu linii ferate şi a unei şosele auto între cele două localităţi, care putând opera şi cu ecartament îngust poate lega linia îngustă existentă Abrud – Turda de cea existentă dintre Brad şi Gurabarza şi eventuala linie Brad – Deva. Aceste lucrări, privite ca un ansamblu, împreună cu tot ceea ce presupun ele în industria orizontală şi cu ceea ce crează în plan turistic în această zonă, însumate cu posibilitatea utilizării inteligente a reliefului şi a climei în materie de petrecere a timpului şi de practicarea unor sporturi, dă măsura adevăratelor valenţe economice şi turistice ale acestor munţi.
1. Dacă se dovedeşte viabilă montarea unei instalaţii de transport persoane cu cablu suspendat (telecabine) la Marea Neagră, cu atât cred că montarea unor asemenea instalaţii (de exemplu, dar nu numai) între Tăul Căraciului şi orice alt loc unde o idee de construcţie a unor obiective turistice ar presupune transportul vizitatorilor, care (tot de exemplu) au înnotat sau au pescuit în acest lac este cu atât mai justificată.
2. Precum şi a celor care, eventual, au schiat pe pârtia de nivel olimpic care se poate construi de la altitudinea de peste 825 m a Vârfului Căraciului sau de pe Dealul Fetii pe Dealul Lia (tot ca exemplu], la care turiştii care doresc, ar putea urca cu un telescaun la puţul minier Hârnic, de unde să revină pe schiuri sau să coboare cu colivia în mina amenajată acestui scop, şi să iasă la lumina zilei în Barza sau în Dealul Fetii.
3. Dacă distanţa dintre Elveţia şi Italia se parcurge în 10 minute şi treaba asta se întâmplă din 1907, aceasta se datorează ingeniozităţii cu care s-a proiectat şi executat tunelul numit Simplon care a străpuns Alpii acum 100 de ani. Procedând şi noi azi la fel, fără pretenţia de a construi vreun Simplon, dar străpungând Vârful Vulcan (747 m) vor putea şi moţul şi excursionistul să ajungă în 10 minute de la Brad la Abrud.
4. Cum ar arăta de tentant programul unui grup de turişti, care au fost transportaţi de la Ţebea, (unde au vizitat Panteonul Naţional, care între timp a fost ridicat la ceea ce trebuia să fie de acum 100 de ani) la Tăul Căraciului, unde după o partidă de pescuit, de înnotat sau de schiat şi patinat (în funcţie de anotimp) vor vizita galeriile reamenajate ale celei mai vechi exploatări miniere aurifere din Romania, care este mina de la Căraciu?
5. Cum s-ar simţi respectivii excursionişti, dacă ar fi cazaţi în spaţiile de campare din plin codru de pe şoseaua Visca – Ţebea, iar la masă să li se servească un vinars întors (ţuică dublu rafinată) făcut din fructele de pădure (pere pădureţe, cireşe sălbatice, mure, etc,) din jurul cabanei iar copiilor lor să li se servească lapte proaspăt de la animalele pe care să le admire păscând în poiana de lângă cabană?
6. Ar considera în mod cert ca unul interesant programul lor de vacanţă, dacă după plecarea (cu telecabina sau auto) de la Ţebea şi Căraciu, ar practica sporturi specifice pe lacul de acumulare al Barajului de la Mihaileni sau ar străbate muntele Vulcan (cu mocăniţa prin tunel sau în căruţe moţeşti cu coviltir, sau călare pe şoseaua existentă, puse la dispoziţie de investitor) între Brad şi Abrud şi mai departe în funcţie de timp şi opţiuni.
7. Eventual, cu popasuri la vârful Cotoncu unde se poate practica de către alpinişti căţăratul pe stâncile muntelui sau cu vizite la Gheţarul Scărişoara, pe Muntele Găina sau pe strălucitoarea Valea Arieşului.
8. Integrat sau de sine stătător se poate dezvolta turismul religios în cadrul căruia la loc de frunte poate sta vizitarea mănăstirii Crişan, a mănăstirii Crişcior, a mănăstirii franciscane din Baia de Criş, a bisericuţei de lemn, monument istoric de la Lunca Moţilor, mănăstirea de la Poşaga şi a celei de la Lupşa, sau a mănăstirii Sfântul Ilie din Albac sau a celei din Vadul Moţilor, a mănăstirii Râmeţi ori a singurei biserici cu tricolor pe tavan, din Ţebea.
9. De asemenea, în aceeaşi ordine de idei, se poate dezvolta independent sau integrat turismul istoric, unde se pot vizita locurile istorice care abundă în zona moţească.
10. O altă propunere a mea este ca întreprinderi private, cu sprijin european, precum şi/sau statul român să înceapă un program de reabilitare si reconstrucţie a drumurilor existente, drumuri judeţene, comunale, forestiere, etc, care leagă din vechime satele noastre între ele, şi care, majoritatea nu pot fi utilizate în prezent datorită neîntreţinerii lor. Redarea în folosinţă a acestor drumuri vicinale va descongestiona circulaţia pe şoselele existente, va diminua drastic accidentele de circulaţie, va oferi o alternativă pentru cazuri deosebite şi va scoate tractorul, căruţa cu cai şi turmele de oi de pe drumurile europene şi naţionale.
Şi dacă la toate acestea se mai adaugă şi concluzia unui investitor german care a vizitat (cu helicopterul) zona noastră submontană, o să avem o imagine şi mai clară a ceea ce ar putea oferi o investiţie complexă. Concluzia acelui om de afaceri : «Din punct de vedere zootehnic aceşti munţi sunt un uriaş adormit ». Cine ştie, poate eu, semnatarul acestor idei, la prima vedere science fiction, aş putea trăi clipa să văd trezit acel uriaş.
