Vânătorii de imnuri naționale sunt o specie relativ redusă, așa că e posibil ca la comemorarea începerii Primului Război Mondial, care a avut loc la Sarajevo, locul atentatului asupra arhiducelui Franz Ferdinand, multă lume să nu-și fi dat seama că Filarmonica din Viena interpreta imnul Germaniei, care a fost în 1914 cel al Austro-Ungariei. Emoționant moment, când în capitala Bosniei a fost cântat imnul lui Franz Joseph, în bârlogul naționalismului sârb. De fapt, piesa lui Josef Haydn, cvartetul de coarde în C-dur op.76 nr.3 -Kaiserquartet. Fostul imn imperial austriac a devenit actualul imn al Germaniei Federale. Interesant este și faptul că muzica actualului imn austriac compusă de Mozart este și imnul masonilor.
În 1792 Austria era în război cu Franţa. Contele Franz Josef Saurau, comandantul garnizoanei oraşului Viena, a comandat poetului Lorenz Leopold Haschka (1749-1827), un text mobilizator, partea melodică fiind încredinţată lui Josef Haydn, care compune aşa numitul Kaiserlied (inspirat din melodia populară croată „Vjutro rano se ja vstanem malo pred zorom” pe care o cunoştea din Burgerland locul său natal). ” Gott erhalte Franz, den Kaiser,/Unser guten Kaiser Franz/Lange lebe Franz, der Kaiser,/In des Glückes hellstem Glanz!/Ihm eblühen Lorbeerreiser,/Wo er geht, zum Ehrenkranz!”…etc. Bunicii mei cântau mai târziu pe varianta noului text, dedicat altul împărat, tot Franz, “Unser Kaiser Franz Joseph…” În forma lui inițială,”Gott erhalte Franz den Kaiser”, textul era dedicat lui Franz II ( 1763-1827).
Când din marele imperiu a mai rămas mica republică austriacă, cancelarul Karl Renner(1870-1950) a scris versurile unui nou imn pe muzica compozitorului Wilhelm Kienzl (1857-1941). Însă versurile lui “Deutschösterreich, du herrliches Land” cât şi muzica n-au fost atât de populare precum imnul compus de Haydn, care a fost preluat cu textul schimbat de către germani, încă din 1797. În Hamburg s-a ivit ”Gesellschafts-Lied” cu textul “Auch ihr Schwestern, auch ihr Brüder,/ Die der Freundschaft Band umschliest”… In 1800 este preluată în ”Volkslied für Hamburgs glückliche Bürger”: ”Singt in jubelvollen Chören,/ Vivat! Hamburg lebe hoch”. Haydn devine aproape foklor și în Germania!
În 1922 preşedintele Germaniei Friedrich Ebert, declară ca imn naţional acest “Deutschland, Deutschland über alles”, muzica lui Josef Haydn fiind folosită cu versurile scrise în 1841 de Hoffmann von Fallersleben( 1798-1874). Textul nu exprimă dorința de expansionism, Drang nach Osten, rămasă în memoria celor ce-și amintesc doar faptul că el a fost preluat de cel de al treilea Reich. Textul oglindea momentul fast al unificării regiunilor germane într-una, cu întârziere față de Franța, de exemplu: “Deutschland, Deutschland über alles,/Über alles in der Welt,/Wenn es stets zu Schutz und Trutze/Brüderlich zusammenhält,/Von der Maas bis an die Memel/Von der Etsch bis an den Belt -…” Este un text scris cu mult înaintea dogmatizării spațiului vital. La urma urmei, exista un imperiu britanic incomparabil mai mare decât cele din Europa Centrală, iar la expansiuni teritoriale le sta capul și sârbilor, bulgarilor, românilor, rușilor etc. Cât despre Germania, da, e peste tot, prin tehnologiile furate de sovietici și americani, care au dezvoltat ramuri revoluționare de civilizație în toată lumea. Germania și Austria sunt, da, peste tot prin muzica simfonică, suficientă pentru toată omenirea. Nici nu știu de ce se mai chinuiau și alte popoare să-și aibă propriii compozitori. Mulți dintre ei creând mormane de artă proastă și inutilă. Despre dirijorii Kleiber – tatăl și fiul – se spunea: chiar și cu un singur Kleiber este prea mult…În varii domenii se poate spune, după cele două conflagrații mondiale (dacă ar fi să politizăm excesiv chestiunea imnurilor), la fel ca după cucerirea Greciei de către romani, că de fapt învingătorii sunt cei învinși…
Naziștii și-au compus propriul imn, care nu are nimic comun cu varianta Haydn, care, sigur, a fost păstrată și ea. Începând cu 1952, Germania și-a pus cenușă pe creștet, îl păstrează pe Haydn iar din text se cântă doar strofa a treia: “Einigkeit und Recht und Freiheit/Für das deutsche Vaterland!/Danach laßt uns alle streben/Brüderlich mit Herz und Hand!…”etc. celelalte strofe nemaicorespunzând realității teritoriale.
Austria nu rămâne fără imn. În 1929 republica Austria hotăreşte revenirea la melodia iniţială scrisă de Haydn, care, cu noul text a lui Ottokar Kernstock (1848-1928): ”Sei gesegnet ohne Ende, Heimaterde” a fost imnul naţional al Austriei până în 1946, ambele ţări având același imn în perioada interbelică, dar și după Anschluss.
În 1946 Guvernul austriac a organizat un concurs pentru compunerea unui nou imn de stat, care să corespundă cu noua situație a țării, aflată sub controlul celor patru mari puteri. A fost aleasă tema principală din cantata K 623 , scrisă în 1791 special pentru masonerie de W.A. Mozart (1756-1791), el însuşi mason. Cantata a rămas din 15 noiembrie 1791 (cu textul schimbat în 1806), imnul masonilor din lumea întreagă.
Ca text pentru noul imn austriac au fost alese versurile scriitoarei Paula von Preradovic (1887-1951), nepoata poetului naţional croat Petar von Preradovic( 1818-1872).
Cele două țări germanice sunt, în privința imnurilor, pe mâini bune. Haydn și Mozart garantează asta.
