Cu gând curat am poposit
La Crucea Iancului vestit,
La Mărişel în vârf de munţi,
Cu brazi semeţi cu a lor frunţi
Scrutând de veacuri depărtări,
Cu minunatele-aşezări.
Cuprinşi de foc mistuitor
În fruntea lor cu Crăişor,
În aprige-încleştări, flăcăi
Vărsară sânge. În văpăi
Au dobândit ca bravi oşteni,
Pământul sfânt din Apuseni.
Pelaghia, c-un cuget drept
Şi-o flacără aprinsă-n în piept,
A strâns o mână de femei
Cu care-a alungat mişei.
Pământul apărat de moţi
Şi moştenit azi de nepoţi
Păstrează aerul străbun
Din vremea moţului tribun,
Cu forţa unui uragan,
Îngrozitor pentru duşman.
Un nume dăltuit în piatră,
O jertfă sacră pentru vatră,
E semn sublim de vitejie
Şi de iubire pentru glie,
Nestinsă pildă pentru moţi,
Imbold de-a pururi pentru toţi!
La crucea lui, în vârf de munte,
Mi-am aplecat şi a mea frunte.
——————————
Genţiana GROZA
Mărişel, Munţii Apuseni
toamnă, 2016
