07.20.12_Lansare_de_carte_-_Nicholas_Buda_la_New_York_017

07.20.12_Lansare_de_carte_-_Nicholas_Buda_la_New_York_017Sub egida Cenaclului „Mihai Eminescu” – revista „Lumină Lină” din New York, în ambianța serilor culturale de vineri,  jurnalistul și scriitorul româno-american, Nicholas Buda,  și-a prezentat  volumul „2012 A.D. Sfârșitul violenței sau timpul unui violent sfârșit?”. Apărut anul acesta la Cluj-Napoca, la Editura Casa Cărții de Știință, volumul a fost lansat în prezența autorului, a  Pr. Th. Damian – director al cenaclului „Mihai Eminescu”, M.N.Rusu – critic și istoric literar, redactor-șef adjunct și Muguraș Maria Petrescu – traducătoare de limbă engleză și franceză, de la București. Th. Damian: „Bună seara și bine ați venit la această întâlnire festivă de cenaclu… Îl avem în mijlocul nostru pe un vechi prieten al cenaclului, Nicholas Buda! Bine ai venit și felicitări pentru ceea ce realizezi. Este un efort în ceea ce face, pentru că Nick nu mai vine din New York la New York, ci din Florida la New York… și își lansează cărțile, iată pe aceasta ca și pe cele precedente, în cenaclul nostru… Volumul ca atare este deosebit de interesant deoarece toată lumea este preocupată de sfâșitul lumii. Fiecare generație ajunge, la un moment, să își pună problema sfârșitului lumii… așa cum știm, problema este eternă! Au vorbit despre sfârșitul lumii proorocii din Vechiul Testament, se vorbește despre sfârșitul lumii în alte religii și civilizații ale lumii… când se ajunge la o cifră rotundă în cronologia vieții noastre – anul 1000, anul 2000 etc. Iată că în zilele noastre, datorită cifrei magice 2012 vedem că din ce în ce mai mult, pe cât mai mult planuri (religios, științific, etc.) se pune problema sfârșitului lumii… Volumul este conceput într-un mod interesant, pentru că adună între coperțile sale, studii ale autorului care cuprind o vastă geografie spirituală… Deci dânsul vorbește de sfârșitul lumii în vechile religii și civilizații… după care trece la tratarea acestui subiect pe plan științific. Aici citează, rezumă, face referințe multiple la diferite agenții de mare credibilitate din Statele Unite, cum ar fi NASA, FEMA, etc. care tratează problema aceasta din punct de vedere astronomic, politico-economic, aspectul cosmic și cosmologic, climatic… etc.  Volumul este întru totul instructiv, iluminant, și sper că o să fie citit cu mare interes… Adevărul acesta este, când citești primele pagini dorești să vezi imediat ce urmează… De ce? Pentru că Nick are și talentul acesta – o mulțime de note explicative, la subsol – orice termen tehnic, orice problemă pe care el crede că marele public nu o descifrează ușor, este explicată la subsol. De aceea este un volum scris pentru marele public! Autorul se face interpretul nu numai al informației de profil tehnic, ci și teologic. Îl felicit pentru acest volum deosebit de interesant… studii și eseuri care sunt extrem de actuale, pe măsură ce ne apropiem de luna decembrie a anului 2012. Marea problemă este cum să întâmpinăm un eventual sfârșit, acum sau când se va întâmpla? Iar mesajul autorului este acesta: problema întâmpinării unui sfârșit, de orice fel, este o problemă morală! Pentru că numai așa supraviețuiești unui sfârșit dacă ești pregătit din punct de vedere spiritual și moral…!”

M.N.Rusu: Nicholas Buda vine la cenaclu și ne aduce „un Făt Frumos” pentru literatura de acest gen, a previziunilor metafizice… Cartea este o raritate în peisajul european, dar nu o raritate în cel american pe această temă. Astfel de cărți apar în momentele de criză, fie individuală – respectiv a unui scriitor – fie a unei societăți, după războaie, revoluții, dezastre naturale, ecologice, etc… Aceste cărți au o valoare premonitorie: un concept pe care literatura română l-a pierdut de mult din vedere, pentru că nu putea să prevadă decât sfârșitul viitorului luminos al comunismului pe care l-am trăit cu toții și datorită căruia ne aflăm aici. Din acest punct de vedere, cartea lui Nicholas Buda definește un reportaj comparatist de mare putere – și eu îți mulțumesc pentru că m-ai citat (în 2009 n.n.) cu această apreciere, pe coperta 4 a volumului tău intitulat Între Hristos și Buddha, pe munții de care se sprijină cerul, cum că ești creatorul și aducătorul reportajului comparatist în comunitatea literară româno-americană – iată că acum ai realizat o performanță extraordinară – și îmi măsor foarte bine cuvintele – pentru că efortul de a sintetiza toată literatura cu privire la apocalipsa care este și nu este… – pentru că apocalipsa este în noi… să nu ne înșelăm în privința aceasta -, o literatură abundentă, dintr-o bibliotecă virtuală, și nu numai, pe care el a citit-o… este dea-dreptul o perfomanță. Trece în revistă aproape toate mitologiile… pe tema subiectului  sfârșitului lumii. Din acest punct de vedere realizează un reportaj comparatist, prin care ne demonstrează că nu cei vechi aveau dreptate, ci noi cei de astăzi care ne pregătim pe baza celor sugerate de cei vechi la o simetrie ferictă pentru viitor. Fericirea nu este în spatele mitologiilor… ci în fața noastră. Lucrul acesta a fost demonstrat de o serie de reporteri mondiali, din rândul cărora provine spiritul creativ, urgent, lui Nicholas Buda și în compania cărora acesta se înscrie. Câțiva dintre acești mari reporteri ai lumii sunt: Paul Morain care a scris despre România și București un reportaj vizionar, că va fi sfârșitul României în anul 1944; Ernest Hemingway cu un reportaj de spre Războiul din Spania, în care el credea că vor câștiga spaniolii comuniști… dar au câștigat spaniolii lui Franco; Cezario Curzio Malaparte, care a scris despre holocaustul din România – holocaust este mult prea spus totuși – care s-a deplasat la Iași și l-a fel ca și alți ziariști de atunci au demonstrat că vijelia a venit de la răsărit care a produs fenomenul de debandadă din zona Iașului…; John Reed acesta a spus că Lenin nu este profetul pe care îl așteaptă omenirea; Constantin Virgil Gheorghiu, care a scris „Ard malurile Nistrului”, menționând că pierderea Basarabiei este irecuperabilă pentru România…; Micea Eliade cu reportajele lui celebre despre India, etc… Autorul, în acest reportaj comparatist, dezvoltă o serie de simetrii istorice, cărora le sunt adăugate pagini extraordinare de literatură… – acesta este adevărul – am senzația că poetul din el a depășit istoricul și, invers, istoricul s-a folosit de poetul din el… În final, autorul în efortul lui colosal de a stăpâni acest subiect filosofic, de mitologie filosofică, a reușit să realizeze prin ochiul său miriapodic, o sinteză… un reportaj sincretic, de mare valoare. Această carte este o dovadă că puterea de creație a tânărului scriitor și prin el a națiunii române, ne poate oferi altă imagine despre apocalipsă. Autorul însuși ne spune că această carte nu este o rețetă de salvare… sau manual de criză. O carte ca aceasta ne îndreaptă spre arhetipurilor culturale ale literaturii universale și nu este deloc o încercare retorică… este o carte profundă care vine din profunzimile mitologiilor și spiritualităților românești”.

Muguraș Maria Petrescu: Subiectul cărții este senzațional… Nicholas Buda nu își propune să ne dea informații odată și pentru totdeauna. Lasă libertatea cititorului de a citi și printre rânduri… mai ales că în ultimii ani am fost bombardați cu informații despre sfârșitul lumii – o idee care a existat dintotdeauna în memoria colectivă a omenirii! Oamenii s-au temut dintotdeauna de ceea ce au putut să-și explice… La anul 1000, o cifră rotundă așa cum spunea și părintele Damian, venind dintr-un mediu obscur, dominat de Inchiziție, toată lumea era convinsă și se afirma că acesta va fi ultimul an. Iată că nu a fost așa… a urmat apoi Renașterea, cu o perioadă de afirmare, de spirit liber… Istoria s-a repetat și la finalul mileniului doi… Nimic nu s-a întâmplat, pentru că apocalipsa este în noi, atâta timp cât nu vom putea face echilbrul cu noi înșine! Acest volum este, pe de altă parte, o respingere a hazardului, o respingere a antimemoriei, este și o plăcere – pe care ne-o oferă autorul – de-a retrăii evenimentele istorico-sociale care alcătuiesc subliectele fierbinți ale volumului. Este de fapt seducția de a vedea ceea ce va fi dincolo! Este o carte absolut specială!

Nicholas Buda: Nu este ușor să vorbesc după alocuțiunile părintelui Th. Damian, care a sesizat extrem de bine mesajul moral al cărții și ca atare vi l-a expus, cu pledoaria-i specifică; de asemenea este dificil să exersez echilibristica istorico-profetică generată de volumul „2012 A.D.” după comentariile generoase ale d-lui M.N.Rusu și după caracterizarea făcută de d-na M. M. Petrescu. Autorii, în general scriitorii, când vine timpul să vorbească despre operele lor, îmbrățișează poziții diferite. Unora le face plăcere să vorbească, un fel de laudatum… altora nu. Unii invită la lectură, alții lecturează ei înșiși… spre savoarea auditoriului. Cartea aceasta nu este o carte profetică! E nu am autoritatea unui profet. Cartea, mai degrabă, este rezultatul unui jurnalism de bună intenție, care informează și nu inflamează societatea… Această carte vine după aproape doi ani de studiu, de călătorii virtuale prin mitologiile vechilor civilizații, cum ar fi cea sumeriană, hinduistă, budistă, mayașă, a indienilor nord americani Hopi, etc. În ecuația istorică am inclus și câteva profeții ale faimosului Nostradamus… și comentarii ale alchimistului Fulcanelli. Așa cum remarca dl. M.N.Rusu am petrecut ore în șir în biblioteci virtuale și nu numai, am citit cărți și manuale de specialitate, am audiat știri și comentarii… am colectat informații de la agențiile de profil din Statele Unite ale Americii. Volumul cumulează date din spectrul istorico-mitologic al umanității, din sfera socială, religioasă, economică și politică. Vechile profeții despre sfârșitul lumii sunt doar un cap de pod, care continuă într-o schematică unitară de-alungul istoriei umanității, ajungând până la noi, oferind astfel un câmp vast de cercetare și documentare pentru cei care doresc să știe mai multe despre ceea ce se întâmplă astăzi cu societatea umană. Această carte nu este un catehism despre viața viitoare, nici manual de criză, nici îndreptar eshatologic… Am încercat să păstrez o linie echidistantă, o neutralitate voită, lăsând ca cititorii să decidă pentru ei înșiși. Privind și analizând trecutul nostru, ca umanitate, pornim de fapt în cunoașterea lăuntrului, a spațiului spiritual. Totul pornește dinlăuntrul nostru… dragostea dar și ura, toate pornesc din noi… și trăiesc prin noi. Accentul cărții cade pe schimbarea structurală a ființei umane. Știm că intrăm acum în Era Vărsătorului… iar molecula de ADN se poate modifica doar în apă. Să fie oare un mesaj ascuns, despre viitoare schimbări genetice petrecute la nivelul microuniversului corpului uman? Vom deveni oare mai buni? Pentru că aici doresc să ajung, la bunătatea din oameni, la bunătatea din noi, finalmente la omul luminos! Sfârșitul lumii, citit în ziare, vehiculat pe Internet sau prin alte canale media, nu este neaparat unul al existenței umane, ci este un sfârșit care se petrece în noi. Sfârșitul moral al omului începe prin necredința acestuia…”

Volumul poate fi procurat de la librăriile din municipiul Cluj-Napoca și din țară, precum și direct de la Editura Casa Cărții de Știință – http://www.casacartii.ro/detalii_1292_Sfarsitul-violentei-sau-timpul-unui-violent-sfarsit.html