Stupore
Si ritrasse per un istante
e si vide trafitto da un raggio
ad altezza di stomaco,
del timido poeta non restava nulla,
un muni lo invitò ad osservare
e a capire
e per rispetto, a tacere.
Si levò le scarpe
e il tappeto già aveva speso la sua forma:
sotto di lui tutto parve illusione,
le ore si disgregavano e diventavano sabbia,
quanti granelli o similgocce,
tutto era sparso nell’etere,
una clessidra rotta,
tutto era gioco, già, una prova,
gli attori si tolsero i costumi di scena
e lo spettacolo alla sua naturale conclusione
comunque da festeggiare,
né vincitori né vinti
soltanto..
Stupoare
Se retrase pentru un moment
şi se văzu străpuns de o rază
la înălţimea stomacului,
nimic nu mai rămânea din poetul timid,
un muni l-invită să observe
şi să înțeleagă
şi din respect, să tacă.
Se descălță
şi covorul consumase deja forma lui:
sub el totul păru o iluzie,
orele se dezagregau şi deveneau nisip,
cât de mulți grăunți sau cvasi-picături,
totul se răspândise în eter,
o clepsidră spartă,
totul era joc, tocmai, o probă,
actorii îşi scoaseră costumele de scenă
şi spectacolul concluziei lui naturale
oricum de sărbătorit,
nici învingători nici învinşi
doar..
L’ultima profezia (a Peter Deunov)
Non cadrà un capello dalla testa del giusto,
la schiena del gatto
rivolta a oriente,
fragole al desco
dell’ultima profezia
stravolta dal nonsense,
una scheggia di vetro
ora diamante
che saprà recare
effetto farfalla
il vento a favore,
setoso di sabbia.
Ultima profeție (lui Peter Deunov)
Nici un fir de păr nu va cădea din capul neprihăniților,
spatele pisicii
îndreptat spre orient,
căpșuni la masa
ale ultimei profeții
răsturnate de nonsens,
o schijă de sticlă
diamant acum
ce va ști aduce
efectul fluture
vântul favorabil,
mătăsos de nisip.
Terzo occhio
E dal cancello entrava
polvere di gesso,
nuvole di luce all’ingresso,
pigne abbandonate sulla credenza
e da quest’ingombro
ricavo silenzio
e tutto pare adesso
libero dalla quarta dimensione..
fogli di quaderno a righe
volan dalla finestra
sopra un rigido platano;
soglie erbose
riportano al calore
d’una mano che s’allontana
e notte si scolora
dipinta dalla rosa
divina che accompagna all’uscita
dell’ultima illusione.
Al treilea ochi
Și din gard intra
pulbere de ghips,
nori de lumină la intrare,
conuri de brad părăsite pe bufet
și de sarcina aceasta
obțin liniște
și totul arată acum
lipsit de dimensiunea a patra..
foi de caiet cu linii
zboară prin fereastră
peste un platan rigid;
praguri ierboase
readuc la căldura
unei mâini ce se îndepărtează
și noaptea se decolorează
pictată de trandafirul
divin care însoțește la ieșirea
ultimei iluzii.
Blu
Palpitano i minuti
nel pomeriggio essudato,
fiori di cicoria
coloran l’aria
e secca nella gola
l’ultima goccia di vișinată.
Agata blu il cielo
che dalla stanza s’apre
e spiega il ruolo
che una vita ci diparte.
Albastru
Palpitează minutele
în după-amiaza asudată,
flori de cicoare
colorează aerul
și se usucă în gât
ultima picătură de vișinată.
Agat albastru cerul
care din odaie se deschide
și explică rolul
care o viață ne desparte.
