Lumină lină la Sibiu …

În 26 februarie în Foaierul de marmură al Universităţii „Alma Mater” din Sibiu un număr impresionant de oameni de cultură şi mari personalităţi din ţară şi străinătate; Cenaclul literar „Mihai Eminescu” din New York şi Clubul „Dialog” din Sibiu au sărbătorit zilele „Lumină Lină”. Cu un program foarte încărcat şi respectat în minuţiozitate de moderatorul şi „argintul viu” al acestei impresionante şi emoţionante mişcări culturale româneşti, d-na profesor universitar doctor Anca Sîrghie, a gestionat într-un mod emoţionant prima parte a acestui eveniment început la ora 10 dimineaţa si terminat după cca 5 ore. Desi, de obicei aceste întâlniri culturale se desfaşoară pe o perioadă de cca două ore, după care ştim cu toţii, intervine … plictisul, această întâlnire unde românismul a fost la casa lui, a durat foarte mult, atenţia oamenilor prezenţi a fost mereu trează datorită diversităţii şi importanţei „cazurilor„ discutate.

Cuvântul de bun venit a fost rostit de prorectorul Universităţii Alma Mater din Sibiu, prof. univ. dr. Mircea Cosma.

Printre scriitorii invitaţi se menţionează: Theodor Damian, doctor în teologie la Universitatea Bucureşti şi la Fordham Univercity, New York, licenţiat în Teologie la Institutul Teologic Bucureşti, director al centrului de învăţământ la distanţă New York al Universităţii Spiru Haret, Bucureşti, director al revistei Lumină Lină, revistă de cultură şi spiritualitate românească din New York, profesor la Metropolitan College of New York; prof. univ. dr. Mihaela Albu, profesor la diferite universitaţi din ţară şi S.U.A. secretar general al revistei Lumină Lină din New York; Vasile Andru, Dan Anghelescu, Aurel Ştefanachi, Aurel Sasu, Eugen Evu, Aurel Pop, Muguraş Maria Petrescu, Mariana Floarea, Elena Liliana Popescu, Ioan Gâf-Deac, Răducan Gheorghe, Mihaela Malea Stroe, Ilie Traian, Anca Sârghie, Ioan Radu Văcărescu (preşedinte U.S.R. filiala Sibiu), Dumitru Chioariu, Silviu Guga, Gheorghe V. Precup, Răzvan Manea, Mariana Pândaru-Bârgău şi alţii, veniţi din toate colţurile ţării şi nunumai.

În discursul său, părintele cu parohie românească la New York, dar şi renumitul profesor universitar, Theodor Damian a vorbit despre viaţa românilor din diaspora, dar a lansat şi propunerea ca Cenaclul literar „Mihai Eminescu” din New York şi revista „Lumină Lină” să aibă întâlnire cu românii din toată ţara, în toate oraşele ţării.

(Sperăm noi ca această întâlnire de suflet cu românii de peste tot să aibă loc şi în oraşul de sub „Sprânceana Coziei”, Rm. Vâlcea.)

Tot de la domnia sa, profesorul T. Damian am aflat că în New York sunt 11 biserici româneşti, iar rolul revistei Lumină Lină este de a păstra cultura şi identitatea românească peste Ocean şi peste tot în lume.

Domnul profesor de teologie al Universităţii „Alma Mater”, D. Abrudan vorbeşte despre sufletele oamenilor, despre românismul nostru de peste tot unde se află români, de asemeni face o antologie a ziarului cu cea mai mare longevitate şi continuitate (din a doua jumătate a anului 1800), ziarul Telegraful Român.

Vorbeşte despre desele vizite făcute în America la profesorul şi preotul T. Damian, despre întâlnirile cu românii de acolo, spune că preotul Damian de bobotează lasă apa să îngheţe într-un şablon în forma de cruce, după care pune această cruce de gheaţă în stradă în văzul tuturor stârnind curiozitate, uimire şi plăcere în rândul trecătorilor.

Mai spune domnia sa că revista Lumină Lină este o revistă de zidire sufletească.

Profesor doctor Mihaela Albu, secretar general al acestei reviste, Lumină Lină (din anul 2000), spune ca aceasta este singura revistă de cultură şi spiritualitate ortodoxă românească din U.S.A.

Această revistă a înfiinţat şi Cenaclul „Mihai Eminescu” din New York.

A mai menţionat domnia sa că în fiecare vineri seara românii se întâlnesc cu oaspeţi de peste tot teritoriul Americii, dar şi Canada, ori România unde au loc lansări de carte românească, se poartă discuţii cultural – istorice, literatură, studii, informaţii, eseuri şi alte lucruri despre viaţa românilor de pe tot mapamondul.

Revista publică şi fotoalbumuri de la cenaclul „M. Eminescu”.

Mai menţionează doamna profesor Albu că în această revistă totul este scris într-o corectă şi curată limbă română, că românii din diaspora păstrează curăţenia limbii române şi identitatea neamului românesc, de asemeni îşi prezintă ultimul „trofeu”, cartea „Carmina Balcanică”, o carte revistă de peste 200 pag. ce apare de două ori pe an şi se prezintă pe spaţiul limitat geografic, zona Balcanilor.

Din Hunedoara au fost prezenţi mai multi scriitori printre care domnul Eugen Evu. Şi domnia sa a vorbit despre românism, despre păstrarea acestuia în limitele normalului, a recitat versuri din creaţia proprie.

Aurel Pop din Satu Mare prezintă revista literară (destul de bogată) CITADELA şi aduce mulţumiri Consiliului Judeţean care se implică foarte mult în actul cultural, sprijină şi finanţează apariţia acestei frumoase şi complexe reviste.

Mariana Pândaru Bârgău din Deva prezintă revista culturală „Ardealul Literar”, îşi exprimă bucuria de a perticipa la acest mare eveniment cultural de la Sibiu.

Mihai Posada din Sibiu, membru al U.S.R. prezintă revista „Origini” din Georgia- U.S.A. unde este corespondent, o revistă care este într-un continuu dialog cu diverse personalităţi româneşti de peste tot globul şi dezvoltă anchete cu cititorii privind viaţa spirituală, culturală a românilor de pretutindeni.

Prezintă cărţile: „Opera publicistică a lui Mircea Eliade”, şi „Acasă”, aceasta fiind tradusă în mai multe limbi.

Urmează un recital extraordinar al sopranei Flaminia Crişu, cu lieduri şi arii din opere celebre.

Scriitorul Silviu Guga prezintă apoi cartea „Antologia prozatorilor sibieni” a binecunoscutului scriitor Jean Văcărescu, preşedintele U.S.R. filiala Sibiu.

Muguraş Maria Petrescu prezintă cărţile oaspetelui de peste Ocean, Th. Damian, „Semnul Isar” şi „Exerciţii de înviere”, iar scriitorul, jurnalistul Aurel Sasu din Cluj vorbeşte despre poezia religioasă – transfigurează şi celebrarea logosului, prezintă şi vorbeşte despre Th. Damian …”pe ruta” Moldova, Sibiu, America, discută despre viaţa şi dispariţia mitropolitului Bartolomeu Anania, de asemeni îşi prezintă propria carte „Noapte după Noapte”, adică noaptea de dincolo şi după …”reperul” 1989, despre atitudinea autorităţilor faţă de cultură, despre noaptea cruntei imoralităţi, despre … „desăvârşirea artei falsului” şi despre pericolul identităţii de împrumut.

Dan Anghelescu prezintă cartea Mihaelei Albu, „În Labirintul Cărţilor”. Vorbeşte despre cultura exilului românesc, despre posibilitatea aducerii scriitorilotr români din exil în cultura românească.

Revine Muguraş Maria Petrescu din Deva care prezintă cărţile: „Angel Radios” de George Stanca şi „Amfore de Lumină”, dar face si o discuţie despre valoroasa revistă culturală din New York, „Lumină Lină”.

Programul se continuă cu aceeaşi rigurozitate sub îndrumarea doamnei profesor Anca Sîrghie şi asistăm la un minunat recital de poezie românească în limba română, dar şi engleză, protagonişti fiind preotul profesor, maestrul Th. Damian si Muguraş Maria Petrescu din Deva.

În continuare d-nul Damian prezintă o excepţională carte a „Şi atunci ar fi trebuit să vorbesc eu” a renumitului scriitor, eseist, ziarist din Cluj-America, Dan Anghelescu, prezent şi domnia sa la „Lumina Lină” de la Sibiu.

Scriitoarea Elena Macovei îşi prezintă carţile „Pelerini în Ţara Sfântă” şi „Perelini în China”, cărţi foarte bogate cu noutăţi despre viaţa şi cultura celor două popoare, dar şi cu ilustraţii cu cele văzute.

Într-un stil inimitabil domnul academician Sofronie aduce un elogiu acestei întâlniri de suflet si recită poezii. Spune domnia sa: „casa românilor este peste tot”

Mai recită versuri din propriile creaţii poeta Mihaela Marina din Braşov, poetul Mihai Sofronie şi George Precup din Sibiu.

După cinci ore de discuţii şi prezentări care mai de care mai interesante se ia binemeritata pauză, urmând ca programul să continue după masa când semnatarul acestui articol nu a mai putut să rămână.

Nu pot sa nu-mi exprim bucuria că eu, ca reprezentant al Vâlcii la acestă mare întâlnire sufletească de la Sibiu, am primit cărtţi cu dedicaţie de la minunaţii oameni de cultură românească de peste Ocean, că ne-am cunoscut, am purtat discuţii despre … diverse, am făcut poze, ne-am luat adrese si am pus la punct un proiect ca o viitoare întâlnire cu românii din diaspora, cu cenaclul „Mihai Eminescu” şi revista de cultură „Lumină Lină” din New York să aibă loc la noi în Rm. Vâlcea.

Pot să spun cu tărie că la Sibiu în această perioadă a fost cea mai mare densitate pe metru pătrat de oameni de cultură din România şi nu pot să nu-mi amintesc cu mare placere de oameni care se ocupă, aş putea sa spun, pe cont propriu de menţinerea trează a culturii româneşti, oameni pe care i-am cunoscut, îi iubesc şi le ştiu bine preocupările.

Menţionez aici pe Menuţ Maximilian şi Elena M. Câmpan la Bistriţa; Virgil Şerbu Cisteianu din Cetatea Eterna a Neamului Românesc (cum îi place dumnealui să spună, dar şi aşa este), Alba Iulia, d-nul academician Gh. Păun şi renumitul deja Club al Iubitorilor de Cultură de la Curtea de Argeş, profesorii George Baciu Ion Hiru de la Domneşti, prof.univ. dr. Florea Firan directorul editurii Scrisul Românesc Craiova, Nicu Ciobanu, directorul trustului de peresă şi revista Libertatea Pancevo-Voivodina.Serbia, distinsul domn Ioan Baba scriitor şi director al programelor radio-tv româneşti din Novi Sad – Voivodina – Serbia, domnul Costa Roşu, directorul Institutului Cultural al Românilor din Voivodina-Serbia, omul care a creeat şi impus acest Institut în parlamentul Voivodinei de unde obţine finanţare, domnul Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Cultural-Artistice „Tibiscus” Voivodina Serbia, românul nostru, care … „duce „ de unul singur peste 10 festivaluri de cultură românească pe an şi care a adus în această localitate, Uzdin, din ţinutul Voivodinei mari personalităţi româneşti; preotul Bojan Alexandrovici, (omul care a construit o biserică românească pe propriul pământ, a fost batut, arestat, schingiuit, condamnat şi a dat statul Sârb în judecată la forurile europene ca să-i rămână biserica noastră ortodoxă … în picioare), Duşan Pârvulovici şi Dimitrie Crăciunovici – preşedintele Mişcării Democratice a românilor din Serbia, toţi trei din Valea Timoc-ului – Serbia, care luptă pentru drepturile românilor de aici unde trăieşte o mare populaţie românească, dar care nu are şcoli şi biserici româneşti, sau mai bine zis, autorităţile sârbeşti le interzic acest lucru.

Un om minunat care luptă şi se luptă pentru cultura şi istoria neamului românesc este d-nul academician Mihai Cimpoi, preşedintele U.S.R. din Moldova şi vicepreşedinte al U.S.R. din România.

În Mehedinţi, la Drobeta Turnu Severin îi găsim pe Ileana Roman – preşedinta Asociaţiei Scriitorilor Danubieni, pe prof. univ. dr. Florian Copcea, prof. Titu Dinuţ.

În U.S.A. prof. univ.dr. Florentin Smarandache.

Tot pe baricadele culturii româneşti pot menţiona şi pe concitadinii mei: domnul profesor doctor Alexandru Popescu Mihăeşti, domnul profesor doctor Nicolae Dinescu, domnul Eugen Petrescu, domnul ing. Nicolae Petre, domnul ing. Petre Cichirdan, fraţii Sporiş, domnul profesor Costea Marinoiu, dar şi pe arhiepiscopul Râmnicului părintele Gherasim, episcopul Râmnicului părintele Lovişteanu sau arh. dr. în teologie, exarh al locaşurilor de cult din Eparhia Râmnicului, Vartolomeu Androni, părintele stareţ al sfintei mănăstiri Cozia, perla istoriei noastre şi a legendarului Alutus.

Pe oamenii menţionaţi mai sus i-am cunoscut personal şi pot spune cu mândrie că pot servi oricând ca modele vii de cinste, corectitudine şi românism curat.