La 27 decembrie, în prima duminică după Crăciun, enoriaşii Misiunii Sf. Dumitru cel Nou, din Boulder, Colorado, au sărbătorit într-un cadru festiv cei 160 de ani de la naşterea poetului nostru naţional Mihai Eminescu. Este adevărat, data aniversară urma să fie pe 15 ianuarie, dar au profitat de prezenţa pe aceste meleaguri a unui musafir de excepţie. Este vorba de distinsa doamnă Anca Sirghie, conferenţiar universitar doctor la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu.
Doamna profesor a ales ca subiect al conferinţei o temă generoasă: “Motive creştine în opera lui Mihai Eminescu”.
Cine lecturează “Luceafărul”, “Rugăciunea unui dac”, “Învierea”, “Rugăciune” dar şi “Sărmanul Dionis”, pentru a menţiona doar câteva creaţii mai importante, nu poate trece cu vederea faptul că Mihai Eminescu, suma lirică de voievozi, cum l-a definit Petre Ţutea, a folosit aceste motive creştine atât în poezia sa cât şi în proză. Pentru cei care par surprinşi, nu trebuie uitat faptul că în faţa casei părinteşti de la Ipoteşti se afla o capelă de rugăciune, unde micul Mihail mergea însoţit de propria mamă.
Şi poate tocmai această influenţă creştină din creaţia sa de mai târziu a fost una dintre cauzele pentru care, după instalarea comuniştilor la putere cu ajutorul comisarilor fără credinţă de la Răsărit, opera sa a fost trecută la index iar numele marelui poet interzis a mai fi pomenit în şcoli şi universităţi. Şi aşa cum bine a punctat distinsa doamnă profesor, în timp ce în ţară Eminescu era interzis, exilaţii români, pe oriunde ar fi ajuns ei, l-au omagiat fie prin conferinţe, fie prin cărţi sau reviste. Dovadă stau volumul de versuri eminesciene îngrijit de Mircea Eliade sau revista de cultură apărută la Paris cu titlul atât de expresiv: Luceafărul.
În ţară, abia în ultimele decenii şi mai ales după 1989, întreaga valoare creştină a operei eminesciene a fost redefinită prin publicarea unor lucrări de excepţie.
Spre încântarea celor prezenţi în sală, conferinţa a fost punctată cu fragmente din creaţia eminesciană dar şi din operele celor ce i-au călcat pe urme marelui poet şi au folosit motive creştine în cărţile lor: Lucian Blaga, Vasile Lovinescu, Mircea Eliade, Radu Gyr, Ioan Alexandru.
Fără îndoială, seara culturală dedicată lui Mihai Eminescu a fost o reuşită şi pentru noi românii, el nu este şi nu va fi niciodată “scheletul din dulap” cum încearcă să ne convingă neo-comisarii culturali de astăzi. Mihai Eminescu este şi va rămâne mereu poetul nostru naţional. La sfârşitul conferinţei, doamna profesor Anca Sirghie a împărţit celor prezenţi din cărţile domniei sale, după care s-a continuat discuţia în jurul unei mese tradiţionale româneşti.
