În fosta cetate de scaun a domnitorului Neagoe Basarab, Curtea de Argeş, localitate cunoscută acum mai mult prin legendara mânăstire a meşterului Manole, adie vânt de istorie, mit, cultură şi românism. De câţiva ani, la iniţiativa unui om de o rară modestie, domnul academician Gheorghe Păun, membru al Academiei Europei, a luat fiinţă aici Clubul Iubitorilor de Cultură (C.I.C).C.I.C-ul s-a întărit şi dezvoltat de la lună la lună, grandoare dându-i şi personalităţile care au fost invitate de d-nul academician, din ţară sau din străinătate dar, nu în ultimul timp, apariţia revistei ” Curtea de la Argeş “, revistă de înaltă ţinută culturală în paginile căreia semnează mari personalităţi ale domeniului.
Deşi are doar câteva apariţii, această revistă a ” explodat “, s-a făcut cunoscută deja în multe locuri din ţară, dovada fiind faptul ca în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie ” Mihai Eminescu” , ediţia a XX- a, de la Drobeta Turnu Severin din ianuarie anul acesta, a fost distinsă cu medalia ” Mihai Eminescu” .Aşadar, d-nul academician Gheorghe Păun a reuşit să adune in jurul domniei sale, la C.I.C, „ lume bună ” din zonă, din împrejurimi, din ţară şi străinătate, „ lume ” care iubeşte Cultura Neamului Românesc.
Una dintre întâlnirile de marcă ale C.I.C-ului a avut loc în 9 martie a.c. Ca şi în alte dăţi au fost prezenţi oaspeţi de seamă: Profesor univ. dr. Florea Firan, directorul editurii Scrisul Românesc din Craiova şi d-nul academician Dumitru Radu Popescu. Au fost prezenţi, de asemenea, oameni din împrejurimi şi din ţară.De la Rm.Vâlcea au participat: dr. Ing. Mihai Sporiş, prof. Costea Marinoiu, Ing Petre Cichirdan, ing.Marian Pătraşcu şi semnatarul acestui articol. Nu au lipsit de la acest măreţ eveniment nici „ oamenii de la Domneşti “, domnii profesori Ion Hiru şi Gigi Baciu, doi oameni minunaţi care „ au în întreţinere ” o frumoasă şi interesantă revistă ” Pietrele Doamnei” .„ Pupitrul ” a fost ocupat de cei trei „ titani ” ai ştiinţei şi culturii româneşti, domnii academicieni Gh. Păun şi D.R.Popescu, care l-au flancat pe d-nul Florea Firan, dar şi de d-nul Vasile Vasile care şi-a lansat, cu această ocazie, cartea „ Femeia cu 1001 de chipuri “.
Mulţimea din sala ce a devenit neîncăpătoare a luat repede apa tăcerii în gură şi … numai ochi şi urechi, căci lucrările ” încep “.
Pe cât de „ apăsătoare ” părea atmosfera de dinaintea evenimentului cultural (lunar) de la Curtea de Argeş, pe atât de frumoasă a fost desfăţurarea acţiunii.Clopoţelul d-lui academician Gh. Păun „ s-a răstit ” la toţi făcând linişte în sala supra aglomerată pentru anunţarea Ordinii de Zi “:
1 Lansarea cărţii „ Femeia cu 1001 de chipuri ” a d-lui Vasile Vasile şi a d-nei Margareta Vasile.
2 Prezentarea de operă şi activitate a prof. univ. dr. Florea Firan.
3 Prezentarea de operă şi activitate a acad. D.R. Popescu.
Atât de liniştită şi captivantă a fost desfăşurarea evenimentului încât clopoţelul a stat şi el cuminte, cu limba-ntr-o partem pe masa prezidiului.
Domnul profesor Bădescu a făcut o scurtă descriere a cărţii urma a fi lansată în acest loc, apoi a urmat autorul însuşi să-şi prezinte lucrarea şi explicaţiile de rigoare.Atât d-nul acad. Gh. Păun, cât şi d-nul Florea Firan au prezentat aspecte din viaţa şi opera d-lui academician D.R. Popescu.
În discursul său, d-nul profesor dr. Florea Firan, pe lângă elogiile aduse celor doi academicieni, a vorbit despre editura Scrisul Românesc, despre activitatea acesteia, dar şi despre istoricul ei de peste 90 de ani.
Un punct distinct al întâlnirilor C.I.C-ului l-a reprezentat aranjamentul floral făcut de d-na Fulga „ Ikebana “, care şi acum a dat explicaţiile necesare asistenţei şi şi a menţionat că arajnamentul a fost corespunzător oaspeţilor şi anotimpului. Domnul profesor Voiculescu, în cuvântul său, spunea că este mai „ bătrân ” cu cca şase luni faţă de domnul academician D.R.Popescu şi a făcut o „ analiză literară ” a lucrării sale „ Duios Anastasia Trecea “, material care a fost prezentat şi elevilor, la orele de curs. Autorul acestei minunate lucrări (D.R.P), a afirmat că se simte „ vinovat ” şi a făcut unele precizări privind personajele acestei cărţi, precum felul în care a venit inspiraţia, dar şi scrisul, dedicate lui Liviu Rebreanu. A vorbit despre Tudor Arghezi nu numai ca poet, dar şi ca prozator, de asemeni despre Fefeleaga şi Agârbiceanu.
A revenit în forţă d-nul Florea Firan care, deşi tras de mânecă de nenumărate ori de vechiul său prieten, domnul D.R. Popescu, a prezentat scenariile de film şi filmele pe care d-nul academician, cunoscut sub aceste prescurtari, D.R. Popescu, „ le-a fabricat”.
Un moment foarte interesant al acestei întâlniri de suflet a C.I.C-ului a fost acela în care domnul academician Dumitru Radu Popescu a explicat asistenţei curioase, soarta reală a „ copilului ” din filmul „ Prea mic pentru un război atât de mare “.Acest „ copil ” şi-a facut, ca nimeni altul de seama lui, datoria faţă de ţară (în timpul războiului) şi la peste 70 de ani i s-a demolat casa, nemaiavând locuinţă. Dar, a fost căutat şi decorat de preşedintele V. Havel care, pentru un caz asemănător în ţara sa, „ copilului său ” i-a făcut ostatuie.Un caz similar se află şi în Polonia (caz similar cu statuia, nu cu gestul autorităţilor române).
Şi părintele Marinescu a adus elogii operelor şi activităţilor celor trei titani: academician Gh. Păun, prof. univ. dr. Florea Firan şi acad. D.R Popescu, la fel şi d-na profesoară Mona Vâlceanu.
După câteva ore de frumoase şi interesante discuţii, întâlnirea a luat sfârşit, nu înainte de a se fi trecut la ultimul „ act “: poze şi autografe. Participanţii şi-au luat „ La revedere ” de la oaspeţi, gândul lor zburând către viitoarea întâlnire a C.I.C-ului şi la surprizele oferite de d-nul acad. Gh. Păun.Cu braţele pline de cărţi cu autografe, dar şi cu cele trei reviste:
Scrisul Românesc; Curtea de la Argeş şi Pietrele Doamnei, participanţii au plecat spre casele lor pentru a povestii celor dragi despre „Minunea de la Curtea de Argeş “, fapt pe care-l fac şi eu acum faţă de dumneavoastră.
