Marele showman

Tudor Petrut: Celebrul PT Barnum a re-inventat spectacolul de circ intr-o extravaganta nu numai cu animale si dresori, ci cu numere de toate felurile care au adus in luminile rampei persoane care altfel ar fi fost doar de rasul lumii. Si nu din spirit de caritate, ci pentru ca a invatat repede ce vrea publicul sa vada la circ, si a stiut cum “sa faca din gunoi bici, cum sa stroarca lamai si sa faca limonada”, asa cum declara Hugh Jackman, actorul care-l portretizeaza in muzicalul “The Greatest Showman”.

Stefan Petrut: Cu cativa ani in urma “La La Land” a devenit un imens succes. O fermecatoare poveste de dragoste si inimi ranite din lumea edulcorata a uzinei de vise, filmul a castigat nenumarate premii. Si in acelasi timp ne-a reamintit ca, de fapt, ne plac muzicalurile. “The Greatest Showman” face parte din aceiasi categorie.

Tudor: Filmul nu este doar o mini-biografie a marelui circar. Sau numai o culegere de exceptionale numere muzicale si de circ. Povestea este, subtil, si o comedie romantica, fara sa raspunda la o intrebare oarecum istorica: au fost Barnum si vedeta lui, catareata Jenny Lind un cuplu de indragostiti?

Stefan: In rolul principal, Hugh Jackman este perfect, pentru ca este un talent complet. La fel si personajul sau, care nu precupeteste nici un efort pentru a compune un spectacol pe placul fiecaruia. Denumirea de cel mai mare showman din istorie este un omagiu adus personajului, dar si interpretului.

Tudor: Sa nu uitam insa ca PT Barnum a fost un individ controversat. Sunt multe speculatii ca nu a fost neaparat un tip moral, de caracter. Ci mai mult un om de afaceri fara prea multe scrupule. Trasaturi care nu sunt creionate in film. Ca intr-un bun spectacol de circ in care iluziile inlocuiesc fastuos realitatea.

Stefan: Filmul este distractiv, o minutatie pentru intreaga familie. Este o poveste pe intelesul tuturor, despre dragoste, despre irosire, despre puterea de a crede in ceva pana la capat. Are un ritm trepidant si nu cred ca intereseaza pe nimeni acuratetea istorica atata vreme cat suntem cu sufletul la gura pantru inca un numar, si inca un numar…

Tudor: In contextul ideologic actual “The Greatest Showman” nu a scapat de critica corectitudinii politice. S-au auzit voci care l-au acuzat, chiar si dupa atatia ani, pe PT Barnum ca si-a creat faima exploatand o serie de artisti de culoare si niste infirmi. Din cauza acestor nuante Hugh Jackman, intreaga distributie, filmul de altfel, nu ar avea nici o sansa de a fi nominalizati la un premiu.

Stefan: Chiar si fara premii, pentru amatorii de numere muzicale, de circ, de divertisment cinematic de cea mai buna calitate recomand cu cladura “The Greatest Showman” ca unul dintre cele mai bine realizate filme ale anului. Pentru ca, nu-i asa, inca ne plac muzicalurile!