Domnul Oscar, cumintenia pamantului
Dupa nouazeci de anisori plin de sclipici si elaborate rochii de seara, de declaratii de dragoste si declaratii politice, de glume si glumite si satira sociala, de invingatori si invinsi, premiile Oscar nu prea mai intereseaza pe nimeni… Sau, cum remarca prsedintele Donald Trump in stilu-i caracteristic, distinsul Oscar a ramas fara vedete. Si in loc sa comenteze filmele pline de creativitate si substanta si artistii talentati care le aduc pe ecran, cronicarii zilei se intrec care mai cu entuzism sa gaseasca radacinile adanci ale lipsei de interes pentru arta cinematografica din ultimii ani. Din pacate, putini au curajul sa mentioneze activismul politic al unei intregi clase de creatori de film cu care o parte a spectatorilor cinefili nu agreaza neaparat. Lumea vrea la cinema sa se destinda, si nu sa i se tina prelegeri socio-politice, asa cum declara un simplu cetatean pe unul dintre canalele de televiziune.
Prin prisma unei corectitudini politice generate de criticile si controversele din ultimul deceniu, Academy of Motion Pictures Arts and Sciences nu vrea decat sa multumeasca pe toata lumea. Ca la un semnal, membrii sai au votat cuminte si previzibil. “Coco” a castigat pentru cel mai bun film de animatie pentru ca este povestea unui june mexican talentat si simpatic a carui “zi a mortilor” devine o aventura muzicala. Cel mai bun film strain a fost din Chile, “Una Mujer Fantastica” de Sebastian Lelio, povestea fantastic-melodramatica a unui transsexual. La documentare s-a detasat “Icarus” al lui Bryan Fogel care infiereza tendinta ruseasca de a trisa in orice domeniu, dar mai ales in sport. Premiul pentru ecranizare a ajuns la James Ivory (care merita de mult un Oscar) pentru “Call Me by Your Name”, film despre o romantica atractie homosexuala. In sfarsit, “Get Out” a primit premiu pentru scenariu original, scris de catre regizorul Jordan Peele, pentru ca este o satira socio-rasiala impotriva americanului alb, impotriva unui sud american retrograd, care pare inca suspendat in miscarea civila din anii saizeci.
Dupa ce si-au facut datoria civica, votantii academicieni au valsat cu indemanare printe celelalte premii, celebrand performante creative si tehnice remarcabile. Cele mai bune filme ale anului si-au impartit premiile asa cum e de cuvinta, fara sa supere sau sa deranjeze pe nimeni. Una peste alta, filmul premiatului regizor (de origine mexicana) Guillermo del Toro intitulat “The Shape of Water” merita din plin sa fie incununat cu marele premiu al serii. Asta in vreme ce majoritatea covarsitoare a criticilor se asteptau ca premiul pentru cel mai bun film sa devina o declaratie politica de mare anvergura, mai ales daca mentionatul “Get Out” ar fi castigat. Nu anul asta!
Am avut si noi reprezentati la Oscar. Bineinteles Sebastian Stan, intr-unul din rolurile principale in “I, Margot”. Cu un rol mic dar de remarcat, Tudor Munteanu in filmul hulitului James Franco, “The Disaster Artist”. Si nu in ultimul rand, prima femeie operator de film nominalizatà la un Oscar, Rachel Morrison (pentru “Mudbound”) este impresariata de catre agentul de origine romana Robert Arakelian, care a fost prezent in sala de premiere.
(Tudor este la petrut.biz, @tudorpetrut pe Twitter, @petrut.tudor pe Instagram, #TudorPetrut, #RomanianNewsLA, #RoHoClub)
