Intr-o frumoasă zi de primăvară am stata de vorbă cu domnul Vicepreședinte Mirel Taloș, la sediul Institutului Cultural Român (I.C.R.) , după ce îl cunoscusem în urmă cu câteva luni la o lansare de carte la GAUDEAMUS, iar în urmă cu câteva săptămâni am participat la o manifestare organizată la sediul I.C.R., un recital Eminescu, in traducerea lui Adrian G. Sahlean (S.U.A.), deci Eminescu în limba lui Shakespeare.
– A fost o manifestare în premieră in România, la sediul I.C.R. . Care a fost impulsul inițial al organizării acestei manifestări?
Mirel Talos : – Domnul Sahlean ne-a propus acest eveniment și, desigur, l-am îmbrățisat de la început pentru că Eminescu, din păcate, a fost destul de puțin prezent în activitățile I.C.R., de obicei doar pe 15 ianuarie se făceau aici evenimente dedicate culturii naționale și doar prin ricoșeu lui Mihai Eminescu. Din păcate în această instituție mulți ani Eminescu a fost marginalizat ca un poet care nu mai este de actualitate. S-a înțeles greșit misiunea I.C.R., în sensul în care instituția aceasta ar trebui să promoveze mai mult cultura contemporană decât cultura patrimonială, ceea ce – în opinia mea – este greșit. Desigur că I.C.R. trebuie să promoveze cultura contemporană într-un echilibru just cu cultura patrimonială a românilor și, în cultura patrimonială a românilor, Eminescu este , totuși, un hotar.
Eminescu – cum am spus și la evenimentul la care ați participat și dumneavoastră – fiind un hotar nu are nevoie de prefixe pentru a fi situat față de un curent cultural sau altul, față de o epocă culturală sau alta; Eminescu este Eminescu și trebuie să continuăm să-l tratăm ca pe cel mai important poet care a avut și o misiune națională. Mihai Eminescu merită o atenție sporită din partea Institutului Cultural Român, intenționăm ca la anul – pentru ziua de 15 Ianuarie – să invităm societatea civilă culturală, O.N.G.-urile, operatorii privați din domeniul cultural să aplice la I.C.R. pentru fonduri pentru a organiza evenimente dedicate lui Mihai Eminescu. Un Mihai Eminescu poate nu clasic, doar recitat, ci un Mihai Eminescu în puneri in scenă mai moderne, mai de actualitate, în evenimente care se numesc acum multimedia, care să combine mai multe arte. In fine, un Eminescu cumva prezentat unui public mai
tânăr, dar totuși un Eminescu care sa fie mai prezent in activitatea Institutului Cultural Roman.
Interviu realizat de Ioan Iacob
(va urma)
