Lecturând în urmă cu câteva zile cotidianul „amNY” (ediția din 1 martie 2010) am descoperit la pagina 18 sub secțiunea Job Front, un articol intitulat „Getting paid to collect”, cu o întrebare auxiliară chiar după titlu: „Want to become a curator?” Ceea ce m-a surprins plăcut a fost numele curatorului dezvăluit de acest articol: Roxana Marcoci! Da, Roxana Marcoci este româncă și lucrează ca și curator la Departamentul de Fotografie al Muzeului de Artă Modernă din New York. Ziarul „amNY” titra în continuare că Roxana Marcoci „fled Romania as a political dissident, studied at the Sorbonne and received a doctorate from NYU’s Institute of Fine Arts before landing at MoMa 10 ½ years ago.”
Realitatea faptului că printre curatorii prestigiosului Muzeu de Artă Modernă (MoMa) se află și o româncă, ar trebui privită cel puțin cu simpatie, dacă nu cu mândrie de către comunitatea româno-americană din New York și popularizată și în media de limbă română din America. Prezența unui curator român la MoMa demonstrează că profesionalismul și pasiunea pentru artă nu cunoaște granițe și nici afinități etnice. Într-o metropolă ca și New York, o româncă a știut să facă acel pas al afirmării și iată că astăzi, Roxana Marcoci deschide iubitorilor de artă, în sălile muzeului, colecțiile inedite de fotografii ale unor artiști consacrați din întreaga lume. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu MoMa, mi-am permis să punctez câteva detalii din istoria acestei instituții de cultură americană. În a doua decadă a secolului al XX-lea, câțiva promotori progresivi având o influență covârșitoare pentru arte, din orașul New York, printre care se disting Lillie P. Bliss, John D. Rockefeller Jr. și Cornelius J. Sullivan, au simțit nevoia unei schimbări a politicii conservatoare din cadrul muzeelor tradiționale. Acestă schimbare a adus pe fundalul culturii americane de la începutul acelui secol, o nouă instituție, ceva care nu mai fusese până atunci și anume o instituție devotată în exclusivitate artei moderne. Astfel lua naștere Muzeul de Artă Modernă (MoMa). Fondat în anul 1929 ca și un așezământ de cultură și educație, Muzeul de Artă Modernă din New York este unul dintre cele mai însemnate de acest gen, din întreaga lume. În același an Alfred H. Barr Jr. – directorul fondator al MoMa – își exprima clar intenția că muzeul va fie dedicat sprijinirii și ajutării iubitorilor de artă, din New York și din întregul continent american, în eforturile acestora de a înțelege și a se bucura de artele vizuale comtemporane. Și probabil fără să bănuiască succesul de mai târziu al acestui muzeu, Alfred H. Barr Jr. dăruia orașului New York cel mai mare muzeu de artă modernă din lume. Datorită unui colectiv de oameni dedicați, muzeul a devenit, încă din primii ani ai existenței sale, un teritoriu al restaurației istorice, conservând și documentând zi de zi o colecție permanentă prin care se reflectă vitalitatea, complexitatea și unicitatea unei arte moderne americane și nu numai, aflată în continuă evoluție.
Rolul pe care Muzeul de Artă Modernă l-a avut și îl are în continuare în a prezenta, promova și păstra arta în cadrul societatății americane, este fără îndoială extrem de important. Procesul acesta este foarte amplu, implicând munca multor specialiști în domeniu, care colecteză, cataloghează, clasifică și organizează exponatele, le aranjează în biblioteci, arhive, sau le recondiționează în laboratoare. Un rol important din cadrul acestui proces îi revine și curatorului, (din limba lat. curare adică grijă). În mod tradițional, un curator este o persoană specializată în procesul de organizare și păstrare a colecțiilor unui muzeu sau unei galerii de artă. Putem spune, cu alte cuvinte, că obiectivul principal al muncii unui curator implică în mod necesar piese de artă, exponate colectibile, piese arheologice sau științifice, etc. Mai recent asistăm la apariția unor categorii noi de curatori și anume curatorii obiectelor și artelor digitale și biocuratorii (cunoscuți sub numele de curatorii științifici).
Primul curator al Muzeului de Artă Modernă a fost d-na Dorothy Miller (n. 1904 Hopedale, Massachusetts – d. 2003, Greenwich Village, New York), cel mai important colaborator al lui Alfred H. Barr Jr. A fost de asemenea o scenaristă a vieții boemice a cartierului Greenwich Village, pentru mai multe decade, și femeia care a făcut cel mai mult pentru arta modernă americană postbelică. De aceea pe bună dreptate o ziaristă americană se întreba, cu câțiva ani în urmă, de ce nu prea multă lume îi cunoaște numele? (Lindsay Pollock, New York Magazine). „Mama MoMa” cum era numită de către toți artiștii și iubitorii de arte din New York, îl cunoștea foarte bine pe Constantin Brâncuși – sculptorul român de la Hobița, care locuia la Paris – organizându-i expozițiile în America. Una dintre cele mai importante expoziții a fost organizată la 30 noiembrie 1956, cu un an înainte de moartea marelui artist, de către aceeași Dorothy Miller, în asistența domnului Alfred Barr la „Metropolitan Museum”. Prietenia dintre Constantin Brâncuși și Dorothy Miller nu a fost însă de o mare anvergură. Putem vorbi mai exact despre o colaborare à la artist – colecționar, care în timp a generat o prietenie și un respect reciproc. D-na Miller se afirmase de multă vreme ca o pionieră a expozițiilor avangardiste, o susținătoare a unor talente care începeau a se defini în arta modernă americană dar și europeană. Îi promovează astfel pe pictorii Jackson Pollock, Frank Stella și Jasper Johns, precum și pe sculptorii Isamu Noguchi și Constantin Brâncuși. Istoria curatorilor la Muzeul de Artă Modernă poate fi continuată de-alungul anilor care au urmat, ajungând ca astăzi să avem surpriza, pentru mulți dintre noi inedită, ca printre aceștia să o găsim și pe Roxana Marcoci.
Întrebată de reporterul ziarului „amNY” dacă pentru a deveni curator este nevoie să ai doctoratul, Roxana Marcoci a răspuns „nu e nevoie, pentru că sunt mulți curatori care nu au doctoratul. Întreaga disciplină ca atare s-a schimbat – acum sunt cursuri curatoriale predate la nivel universitar. În trecut studiai doar istoria artei, un studiu care cred că încă este foarte important. Trebuie să știi istorie ca să înțelegi arta contemporană.” Cum este munca unui curator? Desigur întrebarea a venit de la sine, reporterul continuând cu rugămintea ca Roxana Marcoci să descrie puțin pașii necesari dar nu și suficienți, pentru un astfel de proces. „În mod normal, continuă Roxana Marcoci, sunt expoziții de colecții și împrumuturi sau expoziții temporare. Trebuie să începi procesul printr-o cercetare intensă și să faci o propunere. Directoratul curatorilor – format din curatorii șefi și directorul muzeului – decide dacă să accepte sau nu propunerea făcută. Odată ce propunerea este acceptată și i se intuiește dimensiunea, curatorul este de unul singur. Începe să facă cercetări, să călătorească, să se gândească la formarea unui catalog/album. Trebuie să fie înstare să cunoscă din timp ceea ce are nevoie, să apeleze la colecționari particulari și să ia legătura cu alte muzee.”
Departamentul de fotografie de la Muzeul de Artă Modernă este unul dintre cele mai vizitate din întreaga metropolă de pe Hudson. La întrebarea reporterului care sunt cele mai bune locuri de a vedea fotografii în oraș, Roxana Marcoci a început enumerarea acestora, bineînțeles, cu MoMa. „Începi la MoMa, pentru că noi întotdeauna avem colecția expusă și astfel se arată istoria fotografiei. Muzeul Metropolitan de Artă (Met) are și acesta mari colecții fotografice, cu elemente atât istorice cât și contemporane. Centrul Internațional al Fotografiei este de asemenea bun… la fel ca și Muzeul Whitney. Mai există numeroase galerii cum ar fi Pace/MacGill și Matthew Marks și multe altele. Orașul este plin de astfel de locuri unde poți vedea fotografii” a continuat comentariul Roxana Marcoci.
