În anul 1998 vicepreședintele american Al Gore a iniţiat o conferinţă naţională pentru a stabili direcţia de dezvoltare a industriei de automobile americane, aflată în faţa unei concurenţe din ce în ce mai active din partea producătorilor europeni și a celor japonezi. Conferinţa urma să stabilească în ce măsură guvernul american, urmând exemplul dat de Germania și Japonia, ar trebui să legifereze directive și să finanţeze dezvoltarea motoarelor cu ardere internă care propulsează atât automobilele cât și camioanele, ambele produse de masă ale industriei americane. La conferinţă au fost invitate persoane de frunte din industrie: în fotografie vicepreședintele salută pe prof. dr. Rodica Bărănescu, delegată din partea corporaţiei Navistar Inc., a doua pe piaţa de autocamioane din lume și din USA.
În zilele acestea, în camera 807 din sediul Departamentului pentru Energie al SUA, Washington D.C. se analizează varianta actualizată a studiului din 1998. De data aceasta dosarul a fost pregătit timp de mai mult de trei ani la National Academy for Engineering, dar printre coautori se regăsește același nume: acad. prof. dr. dr. h.c. Rodica Bărănescu, absolventă a Universităţii Politehnica din București.
Fascinaţia faţă de motoarele cu ardere internă s-a dezvăluit în faţa ochilor miraţi ai studentei – cu obrajii atât de roșii încât colegii o porecliseră “Cireșica” – de la primele cursuri ţinute de doi corifei ai știinţei românești din acea vreme, profesorii Constantin Aramă și George Bărănescu. Au urmat câţiva ani de inginerie la uzina Timpuri Noi din Bucureşti, după care a avut loc reîntoarcerea la Politehnică în calitate de cadru universitar și doctorand. A fost urmarea logică a unei pasiuni care urma să ţină o viaţă întreagă. Ani de zile mai târziu cea de a doua pasiune a dus la căsătoria cu mentorul dânsei, personalitatea care a format generaţii întregi de motoriști români, profesorul Bărănescu, cel poreclit de către studenţi “Lordul” pentru comportamentul său exemplar în toate domeniile vieţii știinţifice, profesionale și private. Aventura emigrării – mai întâi în Italia și pe urmă în SUA – s-a terminat în 1980, o dată cu angajarea ca inginer-şef al grupului de cercetare la Navistar Inc., unde prof. Rodica Bărănescu mai lucrează și acum.
Cea de a treia pasiune s-a dezvoltat pe tărâmul american: încă din primele luni de activitate tânăra ingineră venită din România a fost delegată să reprezinte întreprinderea în cadrul SAE, Societatea Inginerilor de Autovehicule din întreaga lume. Activitatea începută mai întâi la filiala din Chicago a dus-o pe prof. Rodica Bărănescu prin diferite comitete ale societăţii și a transformat-o într-o autoare și prezentatoare de comunicări știiţifice în SUA și în străinătate. Aprecierea activitatii ei a culminat în anul 2000 când a fost aleasă Președinte al SAE International, prima femeie și prima personalitate străină în istoria SAE care a ocupat acestă funcţie. În anul 2001 a fost aleasă membru a National Academy of Engineering, societatea care grupează numai 2000 de ingineri de frunte dintre cei aproximativ 1.5 milioane de ingineri americani. În 2000 Universitatea din Pitești i-a acordat titlul de “Doctor Honoris Causa” pentru contribuţia adusă la dezvoltarea știintelor technice în domeniul mașinilor termice. Deşi a lucrat o normă întreagă în cercetare, Rodica Bărănescu nu a abandonat activitatea didactică. Profesor Rodica Bărănescu figurează printre membrii Departamentului de Inginerie Mecanică de la University of Illinois din Chicago, unde predă cursul de Motoare cu Ardere Internă.
În mod surprinzător pentru cei care percep motoarele numai drept locul de unde picură uleiul de sub mașină, motoarele cu ardere internă produc o fascinaţie irezistibilă. Ea rezultă din complexitatea constructivă a unei mașini cu sute de elemente care trebuie să lucreze perfect timp de mii de ore. Motoarele sunt un sistem foarte complex la construcţia cărora intervin multe profesiuni inginerești – știinţa materialelor, prelucrarea mecanică, procese de pulverizare a lichidelor, procese termodinamice de transformare a energiei, arderea combustibililor și reacţii chimice – care trebuiesc toate stăpânite și armonizate. Sistemele de comandă electronică a proceselor din motoare au devenit preocupări curente de primă importanţă în prezent, iar calitatea funcţionării pe lungă durată și fără defecte este un considerent de primă urgenţă pentru proiectanţi și constructori. Calitatea produsului și costurile de producţie au fost întotdeauna hotărâtoare pentru viabilitatea companiilor producătoare.
Armonizarea tuturor cerinţelor într-un produs finit cu succes pe piaţă are ceva din perfecţiunea muzicii: așa și-a dezvoltat Rodica cea de a patra pasiune, cea pentru muzica clasică pe care o audiază cu regularitate. La aceasta se adaogă cea pentru ski alpin, pentru cele două pisici de Hymalaia care o așteaptă în faţa ușii de fiecare dată când se întoarce acasă, pentru frumuseţile naturii din ţările îndepărtate dar și pentru poezia meleagurile natale, la care revine cât poate de des.
Anul viitor se vor împlini 50 de ani de când tânăra ingineră a părăsit băncile facultăţii din “Polizu” și și-a început cariera profesională. Este momentul în care prof. Bărănescu și-a propus să predea ștafeta generaţiei mai tinere, eventual chiar unuia dintre sutele de studenţi pe care i-a iniţiat în taina construirii motoarelor. O dată cu aceasta va preda în mâini bune atât pasiunea cât și dedicaţia pentru lupta cu viaţa atât de fascina
